Se caracterizeaza printr-o proliferare fibrochistica a glandei mamare. Unele dintre aceste leziuni fac parte din starile precanceroase. in acest grup se disting:
- mastoza fibrochistica si
-
chistul solitar al sanului.
Mastoza fibrochistica (boala Redus)
Etiopatogenie
Este o leziune neproliferativa, mai frecnta la femeia adulta, in jurul varstei de 30 ani, insa poate fi observata de la pubertate pana la climacte-rium.
Cauzele bolii nu pot fi explicate in totalitate dar la multe bolna sunt evidente
tulburari endocrine: hiperfoliculinemie, hipertiroidie, alteori hipofunctie genitala si tiroidiana.
Anatomie patologica
Macroscopic se observa chisturi multiple, de marimi dirse, pline cu lichid clar sau tulbure galben-brun, inconjurate cu tesut scleros din paren-chimul glandular. Raportul cantitativ dintre elementele chistice si tesutul fibros este variabil, cu predo-minenta unuia sau altuia.
Microscopic se evidentiaza microchisturi cu pereti fibrosi si scleroza ce desparte chisturile intre ele (. 1), tapetati de epiteliu cilindric ce contin multiple mitocondrii cu granule secretorii si cu tesut mamar in jur hipo- sau atrofie. Modificarile epiteliale care pot sa apara in sensul unei displazii pot fi punctul de plecare al transformarilor maligne. Nu a fost silita inca o relatie clara intre chisturi si riscul cancerului de san. Dupont si e (3) au demonstrat o usoara crestere a riscului de transformare maligna la femeile cu istorie familiala de cancer mamar. Wellings si Alpers au sugerat ca modificarile apocrine ale celulelor epiteliale ductale pot aa importanta in aparitia cancerului (7). in procesul de cancerizare este implicata si asocierea
chisturilor cu hiperplazia epiteliala benigna.
Clinica
Bolnale prezinta jena sau dureri locale, spontane sau provocate, in special in perioada men-struatiei sau intre menstre.
La palpare se constata
tumori de marimi diferite, de la cativa milimetri (ate clasic cu alicele de plumb) pana la 2-3 cm, diseminate sau grupate intr-un sector de glanda, uni- sau bilateral, de consistenta ferma. Aceste tumori sunt mobile, usor dureroase la presiune, isi maresc volumul in perioada menstruatiei. Analgeticele uzuale diminua durerea, iar diureticele pot reduce acumularea de lichid. De obicei nu se constata adenopatie axilara, uneori se pot palpa ganglioni mici, mobili.
Diagnostic
Diagnosticul pozitiv se pune pe caracterele clinice descrise cu accent pe variatiile de volum si sensibilitate ale tumorilor in perioadele menstruale. Xerografia ar putea reprezenta o metoda valoroasa pentru urmarire.
Diagnosticul diferential se face cu dirse tumori benigne de san, in special fibroadenomul, cu masti-tele cronice, galactocelul si cancerul mamar.
Evolutie
S-au observat transformari maligne ale epiteliului acestor leziuni, precedate de aparitia elementelor displazice, de aceea este considerata ca o boala precanceroasa.
Tratament
La femeile sub 35 ani, in formele incipiente si sectoriale se recomanda tratament conservator cu hormonoterapie de corectare, in cazurile unde tulburarile hormonale sunt evidente (dozari hormonale, frotiuri
vaginale etc). Aplicatiile locale cu pomezi (Mastoprofen) pot aa rezultate bune. Uneori dupa
sarcina si alaptare boala regreseaza.
Tratamentul chirurgical se indica in cazurile de cresteri rapide de volum ale formatiunilor chistice, rezultate slabe ale tratamentului medical corect efectuat 3-4 luni, sau in cazuri de suspiciune de malignizare. Interntia consta in sectorectomie cu examen histopatologic extemporaneu. in cazurile de forme difuze, ce cuprind toata glanda
mamara se practica mamectomie subcutanata.