Leziunile proliferati ale
sanului sunt reprezentate, in special, prin hiperplazia epiteliala ce reprezinta cresterea numarului de celule epiteliale > 2 straturi celulare langa membrana bazala.
Hiperplazia atipica ductala (HAD)
Trebuie diferentiata de carcinomul in situ.{7). Hiperplazia medie este caracterizata prin prezenta a 3 sau mai multe straturi celulare langa membrana bazala intr-o unitate lobulara sau ductala. Asemenea leziuni reprezinta o forma "inflamatorie\" de hiper-plazie, cu separare neta intre celulele epiteliale si cele inflamatorii si este constatata in peste 20% din biopsii. Importanta clinica a lor este ca implica un risc crescut de 1,5 pana la 2 ori in aparitia carcinomului invaziv.(9).
Hiperplazia atipica (HA)
<
/h4>
Reprezinta o forma specifica de dispozitie atipica a celulelor asociata cu cresterea riscului de aparitie a cancerului de 4-5 ori.
Leziuni de scleroza localizata
Adenoza scleroasa mimeaza carcinomul invaziv.
Microscopic se caracterizeaza prin modificari lobulocentrice cu distorsiuni si marirea unitatilor lo-bulare, cresterea numarului de structuri acinare insotite de fibroza periacinara. Leziunile contin adesea zone de microcalcifieri si, cand se prezinta sub o forma agregata, pot fi detectate mamografic. Hutler si colab considera ca acest tip de leziuni prezinta o crestere a riscului de cancer de 1,5-2 ori in populatie.
Cicatricea radiala si leziunile de scleroza complexe
Aceste entitati histologice sunt similare adenozei sclerozante si pot mima carcinomul, fie histologic, fie clinic. Leziunile nu sunt lobulocentrice, dar se caracterizeaza prin variate modificari ale unitatilor lobulare: cicatrice centrala din care elementele celulare iradiaza, prezenta de dilatatii chistice ductale, hiperplazie si scleroza lobulocentrica. Combinatia dintre modificarile chistice, apocrine si leziunile hiper-plazice este considerata ca leziune matura. Leziu-
nile descrise pot fi de multe ori bilaterale si multi-focale.
Ectazia ductalaIn acest tip de leziune examenul clinic arata mase tumorale palpabile periareolar si secretie mamelonara, la femei in jurul varstei menopauzei. Din aceasta cauza diferentierea de cancer este dificila.
Microscopic se constata duete dilatate segmen-tar si cicatrice periductala si elemente celulare inflamatorii. Initial apare inflamatie periductala si, ulterior, fibroza consecutiva duce la dilatarea sistemului ductal. Calcifierile focale sau in placarde pot fi evidentiate mamografic. Scleroza localizata a leziunilor de ectazie ductala da impresia clinica de tumora palpabila care este fixata intr-o cicatrice inflamatorie. Acest aspect clinic este numit si "mastita comedo\".
Necroza grasoasa
Aceasta entitate histologica nu difera de cea intalnita la alte organe. Desi este relativ rara, poate fi confundata clinic si mamografic cu carcinomul schiros sau inflamator (1,4). Nu a fost silita nici o legatura intre prezenta ei si riscul aparitiei cancerului, dar se poate confunda clinic cu carcinomul. Bolnava prezinta in antecedente un traumatism de san sau perete toracic. Contuzia sau ischemia tesutului adipos determina eliberarea locala de substante lipolitice care vor duce apoi la necroza si sapo-nificarea grasimii.
Microscopic se constata "chisturi\" uleioase ce contin material lipidic liber rezultat din necroza lipo-citelor. Chisturile sunt inconjurate de histiocite gra-nulare. in fazele tardi apare scleroza colagenica focala.
Tratamentul este chirurgical: sectorectomie cu examen histopatologic extemporaneu.
In general tumorile benigne ale sanului isi au originea in oricare din tesuturile regiunii, atat in cele ale tesutului mamar cat si celor de inlis.
