mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Litiaza caii biliare principale
Index » Patologia cailor biliare extrahepatice » Litiaza caii biliare principale
» Etiologia litiazei coldociene

Etiologia litiazei coldociene


Share






Sursa culara a calculilor (litiaza secundara a CBP)
Cel mai adeseori calculii coledocieni sunt rezultatul migrarii prin cistic a calculilor culari. Pentru originea lor din colecist pledeaza o serie de probe:
a. Un prim argument il reprezinta insasi morfologia calculilor: forma lor fatetata sau muriforma, consistenta ferma (calculi nesfaramiciosi), diametrul lor redus corespunzator cu acela al canalului cistic prin care au migrat, dodesc pronienta lor culara.
b. Structura chimica a calculilor culari recunoaste ca element preferential colesterina; in schimb in coledoc, calculii primitivi sunt de obicei calculi pigmentari, iar daca bila este infectata precipita si sarurile de calciu (ceea ce poate conferi acestor calculi caracter radioopac).


Adeseori calculii coledocieni sunt mai voluminosi decat ar permite diametrul canalului cistic pentru migrarea lor din colecist. Analiza lor chimica dodeste insa existenta unui "nucleu\" central a carui compozitie este identica cu aceea a calculilor din cula biliara; in jurul nucleului se depune un material brun galbui rezultat din precipitarea pigmen-tilor biliari si entual a sarurilor de calciu din bila coledociana. in aceste cazuri este vorba de calculi
migrati, initial mici, care ulterior au crescut ir volum prin depunerile ce au loc in CBP. Sunt asa-zisii calculi "naturalizati\" care pot fi confundati cu calculii coledocieni autohtoni. Aceste modificari dodesc ca si CBP poate tolera litiaza o lunga perioada de timp, permitand remedierile de forma a calculilor si aparitia modificarilor parietale legate de prezenta lor.
c. Un alt argument in favoarea originei cu-lare il reprezinta datele clinice care dodesc ca riscul migrarii calculilor este cu atat mai mare cu cat litiaza culara este mai che. Astfel, daca in medie cea 10-20% dintre bolnavii colecistecto-mizati pentru litiaza prezinta si calculi coledocieni, intre varsta de 60-80 de ani procentul creste la 33 (Venns). Dupa Shriefers, in cazul antecedentelor biliare de peste 20 de ani, incidenta litiazei coledociene atinge chiar 70%.
d. Constatarile intraoperatorii ofera o proba foarte convingatoare: suntem obligati a explora CBP si sa suspectam migrarea calculilor culari ori de cate ori constatam calculi mici in colecist coexistand cu un cistic dilatat, sau cand cula contine un singur calcul dar fatetat.


Calculii coledocieni primari

Formarea calculilor coledocieni primari este o entualitate mai rara, deoarece aici nu se intrunesc conditiile favorabile litogenezei, conditii care sunt proprii colecistului. Date fiind circumstantele de formare, vor exista anumite caractere morfologice prin care calculii primari ai coledocului se pot diferentia de calculii proniti in urma migrarii. Astfel dupa Ashoff, calculii autohtoni au o forma ovoi-da, sunt rotunjiti, nefatetati, sau o forma cilindrica ("in capat de tigara\"), de culoare brun-galbuie, pamantie. Ei se se sfarma cu usurinta formand noroiul biliar. Din punct de dere chimic sunt compusi mai ales din bilirubinat de calciu si au un continut sarac in colesterina (sub 25%) (25) spre deosebire de cei culari, bogati in acest compus. Dupa Madden calculii primari se insotesc de dilatarea CBP (20-25 mm), in absenta unei stenoze oddiene sau a unui alt abstacol coledocian. Cauza acestei asocieri nu este cunoscuta. Papila fiind permeabila, foarte adeseori are loc inclavarea calculor primari. Ei pot realiza aspectul de "haltera\", avand capatul proximal in CBP si cel distal in duoden. Asemenea conuratie este intalnita exclusiv in cazul calculilor primari. Pe clinic, triada Charcot este proportional mai frecnta in cazul litiazei autohtone decat in al celei de migrare, iar din punct de dere terapeutic, adesea simpla coledocolitotomie nu este suficienta, fiind necesara o operatie de drenaj biliar intern.


Pentru posibilitatea formarii calculilor in CBP pledeaza o serie de observatii:
a. La bolnavii cu absenta congenitala a colecistului, litiaza coledocului apare intr-un procent de 24-43 din cazuri (13)
b. La un procent de cea 20 din bolnavii cu litiaza coledociana, cula nu este locuita, are un aspect normal, iar structura chimica a calculilor dodeste originea lor coledociana (33).
c. Prezenta litiazei culare nu exclude existenta concomitenta a calculilor coledocieni primari si la aceasta asociatie trebuie sa ne gandim mai ales cand CBP are un diametru ce depaseste 20 mm. Madden (33) consemneaza asemenea situatii in 5-6% din observatiile sale.
d. Recidiva litiazei dupa colecistectomie constituie unul dintre exemplele cele mai clare de litoge-neza la nilul coledocului. Calculul recidivat este un calcul primar, in vreme ce calculul rezidual poate fi un calcul secundar (de pronienta culara). Din pacate criteriile clinice de diferentiere a litiazei reziduale de cea recidivata sunt mai mult criterii conntionale, fara o motivatie unanim valabila. Numeroase observatii atrag atentia asupra faptului ca in intervalul de 2 ani de la operatie, admis pentru a delimita in timp cele doua forme de litiaza, nu
corespunde realitatii. Astfel, Madden, intr-un studiu prospectiv efectuat pe o perioada de 27 de ani si bazat pe analiza structurii calculilor constata ca si la 10 ani dupa operatia primara pot fi descoperiti calculi reziduali; dimpotriva, la un an dupa coledo-cotomie, au aparut calculi coledocieni primari (recidivati).

Calculii coledocieni proniti din caile biliare intrahepatice
Calculii intrahepatici pot fi autohtoni sau de migrare. Cei autohtoni sunt de natura pigmentara si se dezvolta de obicei proximal de stenoza unuia dintre canalele hepatice sau a hepaticului comun, si cu totul rar in ramurile biliare intrahepatice mult ectaziate. Litiaza de migratie provine din calculii coledocieni care spontan sau in timpul explorarilor intraoperatorii, patrund in caile intrahepatice.
Adeseori calculii intrahepatici sunt dispusi "in cometa\": un calcul mai voluminos ("capul cometei\"), obstruiaza canalul si are deasupra lui altii mai mici ("coada comete\"). Dupa deplasarea primului calcul, ceilalti coboara in etape succesi. Nerecunoas-terea intraoperatorie a localizarii intrahepatice, va fi urmata de migrari in coledoc, deci pe clinic determina recidi litiazice care impun reinterntia.



Tipareste Trimite prin email







Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2022 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Patologia cailor biliare extrahepatice:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai