Colonoscopia diagnostica, incluzand sau nu biopsia, este recomandata in special tumorilor benigne sau maligne de mucoasa sau submucoasa, precum si unor modificari inflamatorii ale mucoasei (infectii, radiatii, ischemie) sau angiodisplaziilor. Colonoscopia este mai putin eficienta in aprecierea tulburarilor functionale de motilitate sau a leziunilor extralume-nale ce pot determina compresie extrinseca.
Principalele indicatii ale colonoscopiei diagnostice sunt:
- aprecierea unor modificari patologice semnalate de irigografie;
- eluarea
hemoragiilor digestive inferioare sau a anemiilor feriprive fara cauza evidenta;
- screening-u\\ pacientilor cu risc crescut pentru aparitia polipilor adenomatosi sau a cancerului colonie;
- eluarea unui sindrom diareic persistent si sever;
- eluarea pacientilor cu colita. Principalele indicatii ale colonoscopiei terapeutice
sunt:
- polipectomia;
- cauterizarea unor leziuni hemoragice;
- devolvularea colonica sau decompresia intr-un ileus colonie (sindromul Ogilvie);
- tratamentul obstructiilor colonice prin dilatatii, incizii ale stricturilor, electrufulguratia LASER a tumorilor.
Colonoscopia prezinta si o serie de contraindicatii:
- orice proces inflamator acut al colonului;
- diverticulita acuta (examinarea este foarte dureroasa si se poate complica prin perforatie);
- suspiciunea clinica de perforatie viscerala;
-
colitele toxice fulminante (risc de perforatie);
- manevrele terapeutice nu se vor efectua la pacienti cu coagulograma deficitara;
-
insuficienta pregatire a colonului.
Cele mai importante complicatii ce pot sa apara in timpul colonoscopiei sunt perforatia si sangerarea. {n cazul endoscopiilor diagnostice perforatia este intalnita in 0,1-0,5% din cazuri si poate sa apara ca o fisura longitudinala pe fata antimezostenica a unei bucle de volvulare (sigmoidiene) daca presiunea exercitata de bucla endoscopului pe peretele colonie este prea mare. Aceasta leziune este dificil de recunoscut intrucat se produce la distanta de locul examinarii. O alta posibilitate de perforare a colonului este ca rful endoscopului sa fie impins in peretele colonie cu putere. Se recunoaste rapid prin endoscop vizualizadu-se continut peritoneal. Diverticuloza, colitele acute, colita radica sunt afectiuni in care perforatia se produce cu mai mare usurinta. Tratamentul este chirurgical realizandu-se, de cele mai multe ori sutura leziunii. Perforatiile dupa polipectomie, fiind punctiforme, se pot trata consertor deoarece
colonul era gol de continut.
Hemoragiile severe apar foarte rar dupa colonoscopia diagnostica, respectiv 0-0,1%, chiar daca se preleveaza si biopsie. Mai frecvent s-au raportat
hemoragii intraperitoneale prin desirarea mezourilor sau ruptura capsulei splenice datorate presiunii excesive exercitate cu colonoscopul.
O alta posibila complicatie este data de aparitia unor reflexe go-gale declansate de distensia brutala si exagerata a colonului prin insuflatie si manifestate prin
tulburari de ritm, hipotensiune, transpiratii reci, insuficienta respiratorie.