Complicatiile neurologice si psihice postoperatorii nu depind de afectiuni ale creierului ci sunt
tulburari ale activitatii cerebrale ca raspuns la modificarile meolice produse de actul operator, de anestezie si de medicamente.
Delirul si starile de confuzie apar mai frecvent la rstnici, dupa operatii in anestezie generala si se manifesta precoce, in primele zile dupa operatie. Cauzele cele mai frecvente sunt rsta inaintata, durerea, deshidratarea, dependenta de alcool, unele droguri, ca antialgicele, tranchilizantele, barbituri-cele. Starile septice, pneumonia, prin hipoxie si dezechilibre electrolitice accentueaza tulburarile neurologice.
Bolnavii sunt dezorientati, deseori anxiosi, hiper-chinetici, vorbesc incoerent si sunt greu de supravegheat si de ingrijit. Delirul poate fi si de natura alcoolica. Pe acest fond pot apare accidente, traumatisme, alte complicatii. Starea se amelioreaza treptat, odata cu refacerea starii generale, dar se poate si altera, tradand o complicatie mai gra, septica, pulmonara, cardiosculara.
Atitudinea terapeutica trebuie sa fie blanda si atenta. Se vor corecta echilibrele biologice, se calma durerea cu
droguri inofensive, se discuta cu bolnavul cu rabdare si intelegere. Asigurarea unei respiratii bune, a unei diureze ritmice si evitarea constipatiei, ca si o
igiena ingrijita, sunt foarte importante. Daca e nevoie de usoara sedare, se folosi Diazepam, Clorpromazina, iar la etilici, Dro-peridolul.
Coma hipoglicemica este complicatia postoperatorie cea mai gra la diabetici si la bolnavii care, din anumite ratiuni, au primit insulina. Se instaleaza rapid, fiind precedata de o senzatie de foame imperioasa, de astenie, transpiratii,
cefalee si tre-muraturi sau frisoane. De cele mai multe ori coma este profunda, bolnavul este complet inconstient, palid sau congestionat, cu respiratie de tip Cheyne-Stockes,
tensiunea de sarcina" class="alin2">hipertensiune arteriala, tahicardie, hipo-termie.
La examenul obiectiv reflexele osteotendinoase sunt exagerate, semnul Babinski este prezent bilateral, pupilele sunt normale sau midriatice.
Examinarile de laborator sunt hotaratoare, cu glicemii sub 0,5-0,4 g%0, si hipokaliemie accentuata. ECG si EEG sunt importante pentru diagnostic diferential.
Atitudinea terapeutica. Proba terapeutica, cu injectii i. v. de ser glucozat 20-33%, care face ca bolnavul sa-si revina rapid, este esentiala in coma hipoglicemica. Sunt insa si cazuri de come hipogli-cemice prelungite, cu alterari multiple neurologice secundare, in care revenirea la normal este dificila si incompleta, necesitand o terapeutica suplimentara, in
diabetul chirurgical, dupa ablatii de pancreas, este preferabila o usoara hiperglicemie, in postoperator, decat hipoglicemii brutale, care pot afecta grav evolutia bolnavului.
Encefalopatia portala este un sindrom neuro-psihic dat de intoxicarea creierului cu compusi de absorbtie intestinala care ocolesc ficatul in urma sunturilor porto-sistemice tronculare, efectuate chirurgical pentru complicatii ale hipertensiunii portale. Toxinele cele mai cunoscute sunt amoniacul, mer-captanul si acidul gamma-aminobutyric, rezultate din
digestia protidelor. Encefalopatia portala postoperatorie se dezvolta la 20-40% din cazuri, dar poate sa apara si spontan, cu o incidenta de 10%, la bolnavi cirotici neoperati.
Clinic. Sindromul se manifesta sub diferite grade de gravitate, care depind de amploarea insuficientei hepatocelulare. Astfel, bolnavii prezinta alterari de constienta, deteriorare intelectuala, tulburari de personalitate, astenie marcata, apatie si semne neurologice de "flapping tremor\". Evolutia acestor fenomene poate fi pana la o stare submucoasa sau comatoasa, care este reversibila si nu trebuie confundata cu coma hepatica postoperatorie a ciroti-cilor, cu prognostic foarte grav. Tensiunea arteriala si activitatea cardiaca se mentin bune in prima etapa, apoi se modifica, indirect, pe masura alterarilor meolice.
Atitudinea terapeutica se bazeaza pe logica potrivit careia este mai bine sa previi decat sa tratezi. Se vor elimina factorii care produc intoxicarea creierului. Postoperator se vor administra perfuzii glu-cozate si perfuzii cu aminoacizi, ca si o medicatie hepatotropa. Dupa reluarea alimentatiei naturale, se institui o
dieta saraca in proteine animale si bogata in
glucide calorice.In plin puseu de encefalopatie portala se urmari distrugerea florei bacteriene intestinale, producatoare de ureaza, prin administrare orala de neomicina, un antibiotic ce se absoarbe foarte putin, si se accelera tranzitul intestinal pentru golirea intestinelor, cu lactuloza, un zaharid nere-sorbabil. Starea generala se ameliora treptat, iar bolnavul fi instruit pentru a respecta dieta saraca in proteine animale si de a se supune la tratamentul cu neomicina si lactuloza la primele semne de encefalopatie.
