Aportul de carbohidrate este prima prioritate in asigurarea energiei initiale, mai ales in perioada socului combustitional. Mari cantitati trebuie administrate pentru a preveni caolismul proteic. Dieta pacientului ars are asigurat procentul de 50 din calorii, de catre glucide. O cantitate de 5 mg/kg/ min in perfuzia de glucoza este necesara pentru a cruta proteinele si in acelasi timp, pentru a eta efectele adverse mentionate.
Aportul de proteine adecvat este mai dificil decat cel de calorii, astfel ca raportul exact calorii/azot este trecut pe un secundar fata de scopul atingerii unui echilibru azotat si al balantei energetice, in acest sens, administrarea de glucoza va suprima formarea glucozei endogene si va scadea pierderea urinara de azot, probabil prin utilizarea mai scazuta a aminoacizilor din gluconeogeneza. Excesul de glucoza a fost asociat cu disfunctia hepatica si poate creste productia de CO2 (din cauza lipogene-zei), inducand
insuficienta respiratorie la bolnai cu tendinta la sepsis.
