a) Grefele insulare
Cuprind epidermul si dermul; Componenta fibrilara fiind foarte bine reprezentata, sunt mai putin supuse retractiei patului;
Daca initial nu aveau o grosime uniforma, la ora actuala, prin perfectionarea instrumentelor de recoltat, grosimea lor poate fi uniforma (8, 14, 19).
b) Grefele de piele libera despicata
1. Cele subtiri, de tip Ollier-Tiersch:
- Cuprind epidermul si varful papilelor dermice, respectiv V£ din grosimea dermului.
- Au o grosime de 0,2-0,25 mm.
- Datorita grosimii lor reduse, deci a componentei scazute in
fibre elastice, sunt supuse retractiei conjunctive de pe pat.
2. Cele de grosime intermediara de tip Blair:
- Cuprind epidermul si dermul in proportie variabila, respectiv intre 1/3 si 2/3 din grosimea dermului, aducand anexe epidermice si corion elastic;
- Grosimea lor variaza intre 0,3-0,6 mm si este uniforma la un lambou dat, fapt ce va asigura o priza uniforma.
3. Ce/e groase:
- Cuprind epidermul si dermul in proportie de 2/3 din grosime, cuprinzand mare parte din anexele dermice;
- Grosimea lor variaza intre 0,6-0,75 mm si este de asemenea uniforma;
- Sunt cele mai putin folosite.
c) Grefele de piele libera toata grosimea
- Cuprind epidermul si dermul, avand deci o componenta fibrilara foarte bine reprezentata, motiv pentru care sunt mai putin supuse retractiei conjunctive de pe pat;
- Au o grosime de 0,8-l mm;
- Sunt mai putin uniforme ca grosime (8, 31, 38).
Avand in vedere ca in diferite regiuni ale corpului grosimea pielii este diferita, criteriul exprimarii grosimii in mm poate proca multe confuzii. De aceea este mai corecta aprecierea grosimii grefei in functie de tegumentul din zona donatoare (1/4-l/3-l/2 etc.) (22).
