in momentul de fata exista trei tipuri principale de proteze lvulare mecanice: protezele de tip bila in cusca, protezele cu disc balant (numite si proteze mono-disc) si protezele cu doua hemi-discuri (numite si bi-leaflet).
Valvele mecanice sunt folosite in mod caracteristic la pacientii mai tineri (in rsta de mai putin de 65 de ani in general) si la care nu exista antecedente de
tulburari de coagulare. Data fiind nevoia de anticoagulare pe termen lung status-ul social si geografic al pacientului ce urmeaza sa primeasca o proteza mecanica trebuie sa permita controlul regulat al indicilor de coagulare si o urmarire postoperatorie corespunzatoare.
Dintre protezele mecanice de tip bila-cusca cele mai cunoscute sunt protezele Starr-Edwards si Smeloff-Cutter. Daca din punct de vedere al durabilitatii acest tip de proteza este foarte performant, din pacate gradientul presional transprotetic este semnificativ mai ridicat in atie cu alte proteze mecanice (3). Din acest motiv aceste proteze sunt mai putin folosite astazi.
Protezele mecanice de tip monodisc (dintre care cele mai cunoscute sunt protezele Bjork-Shiley, Sorin monodisc, Medtronic-Hall si Omniscience) si cele bi-leaflet (dintre care cele mai cunoscute sunt St. Jude Medical, CarboMedics, Sorin Bicarbon, ATS si Baxter) au caracteristici hemodinamice si o rezistenta abile (3). Trebuie avut in vedere ca pentru o performanta hemodinamica optima protezele de tip monodisc trebuie orientate adect, in timp ce la protezele bi-leaflet orientarea precisa este mai putin importanta4.
