mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Disfunctii ale miscarii
Index » Boli » Disfunctii ale miscarii
» Localizarea anomaliilor senzitive

Localizarea anomaliilor senzitive







Neuropatiile periferice sunt de obicei graduale, distale si au distributie simetrica a deficitului. Desi majoritatea neuropatiilor periferice produc afectare de tip pansenzoriala, modificand toate tipurile de sensibilitate, se pot produce disfunctii senzitive selective, in functie de grosimea fibrei nervoase aferente. in cazul lezarii fibrelor subtiri, semnul tipic este disestezia sub forma unei arsuri dureroase, cu reducerea perceperii durerii la intepare si a sensibilitatii termice, dar cu mentinerea in limite fiziologice a senzatiilor proprioceptive, a functiei motorii si chiar a reflexelor tendinoase profunde. Simtul tactil este afectat variabil, dar atunci cand este crutat, rezulta asa-zisa disociatie senzoriala ( mai jos). Spre deosebire de neuropatiile fibrelor cu grosime mica, neuropatiile cu afecteaza fibrele groase se caracterizeaza prin modificarea sensibilitatii proprioceptive, dezechilibru, lipsa reflexelor tendinoase, disfunctie motorie variabila, dar se mentin majoritatea senzatiilor cutanate si disestezia este minima sau absenta.


Paresteziile si disesteziile au fie origine nervoasa periferica, fie medulara si probabil se pot produce prin lezarea trunchiului cerebral, in fiecare din aceste situatii ele reprezentand manifestarile anormale ale unor descarcari ectopice uni- sau multi-focale de impulsuri. Paresteziile izolate pot sa nu fie localizabile, dar atunci cand se asociaza cu alte semne de neuropatie sau mielopatie, se poate deduce originea leziunii.


Modelele deficitului senzorial disociat, in care sensibilitatea dureroasa la intepare si cea termica dispar, dar cea tactila se mentine, reprezinta de obicei un semn de afectare a tracturilor spinotalamice la nivelul maduvei spinarii, mai ales daca deficitul este unilateral si la un nivel superior al trunchiului. Afectarea spinotalamica bilaterala se produce in cadrul leziunilor care afecteaza partea centrala medulara, de exemplu in expansiunea canalului ependimar din siringomielie. Disociatia senzitiva se poate produce si in neuropatiile periferice in care fibrele nervoase cutanate aferente cu grosime mica sunt predominant afectate. Neuropatiile in care poate apare disociatia senzitiva sunt nevrita leproasa, neuropatiile senzitive ereditare si anumite cazuri de polineuropatie amiloida sau diabetica ( modulul 381).
Tulburarea hemisenzitiva asociata cu amorteli in jumatatea respectiva a corpului are de obicei origine talamica, dar poate fi de asemenea parietala anterioara. Daca debutul este brusc, leziunea este probabil secundara unui mic accident vascular cerebral (infarctizare lacunara), mai ales daca este localizata la nivelul talamusului. Uneori, in cadrul leziunilor talamusului posterolateral (VPL) sau a substantei albe adiacente, se poate produce un sindrom talamic dureros, denumit si sindromul Dejerine-Roussy. Acesta reprezinta o stare dureroasa severa persistenta, la nivelul unei intregi jumatati a corpului, descrisa deseori in termeni de genul "ca si cum mi s-ar smulge carnea de pe membre\" sau "ca o scufundare in acid a partii afectate\" ( modulul 12). Distributia tip arlechin a afectiunilor senzitive, in care sunt afectate o parte a fetei si partea opusa a corpului, sunt localizate in bulbul lateral, unde o leziune mica poate afecta atat tractul trigeminal descendent homolateral, cat si fasciculul spinotalamic ascendent (lemniscul lateral), care inerveaza bratul, jumatatea corpului si membrul inferior contralaterale ( "Sindromul bulbar lateral\" in ura 366-7).In leziunile lobului parietal, corticalei sau a substantei albe subiacente, simptomele predominante sunt neglijarea si lipsa de atentie fata de jumatatea contralaterala a corpului si tendinta de a nu folosi mana si bratul contralaterale. Testele sensibilitatii primare pot fi normale sau minim modificate. Infarctul parietal anterior poate fi prezent ca un sindrom pseudotalamic, cu pierderea hemilaterala a sensibilitatii primare. Disesteziile, sau chiar o senzatie de amorteala, apar de asemenea, cu exceptia situatiei speciale a atacurilor senzoriale focale. Acestea se datoreaza in general leziunilor de la nivelul sau de langa girul postcentral. Simptomele atacurilor somato-senzitive focale sunt de obicei o combinatie intre amorteli si furnicaturi, dar frecvent sunt prezente si senzatii mai complexe, cum sunt cele de inrosire, de cald, perceperea unor miscari in absenta acestora sau senzatii disestezice dezagreabile. Durata atacurilor este variabila; ele pot fi tranzitorii, pot dura doar cateva secunde sau pot persista cateva ore. Manifestarile motorii focale se pot suprapune peste atacul senzorial (reflexe clonice), producandu-se generalizarea crizei cu pierderea constientei. Localizarea probabila a simptomelor este unilaterala la nivelul buzelor, fetei, degetelor sau piciorului, ele putand difuza in maniera jacksoniana. Uneori, simptomele se pot produce bilateral, simetric, de exemplu la ambele maini; aceasta este consecinta interesarii ariei senzitive secundare (unilateral) localizata in aria rolandica, in imediata vecinatate a santului lui Sylus.





Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor