mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Disfunctii ale miscarii
Index » Boli » Disfunctii ale miscarii
» Dezechilibrul - patogeneza dezechilibrului si afectiunilor mersului

Dezechilibrul - patogeneza dezechilibrului si afectiunilor mersului







Dezechilibrul rezulta din afectarea impulsurilor spinocerebeloase sau vestibulare senzoriale, din integrarea acestor impulsuri in trunchiul cerebral sau cerebel sau din eferentele motorii catre neuronii spinali care controleaza muschii axiali si pro-ximali.
Pozitia capului in spatiu este in mod normal detectata de urechea interna. Utricula si sacula sunt sensibile la pozitia statica a capului si la accelerare prin detectarea directiei de miscare gratationala si modificarilor acesteia. Canalele semicirculare sunt sensibile la miscarea rotatorie. Aceste senzatii pentru pozitia statica a capului si pentru miscare sunt transmise prin nervul vestibular catre nucleii vestibulari din puntea inferioara si maduva superioara (ura 21-6). Impulsuri excitatorii de la nucleii si nervul vestibular sunt transmise nucleului fastigial profund pe linia mediana a cerebelului si pe calea fibrelor glutamatergice muschioase catre celulele din stratul granular corespunzator ipsilateral al cortexului cerebelos floculonodular.


Pozitia capului fata de membre si trunchi este detectata de receptori care sunt responsabili de pozitia articulatiilor, miscarea articulatiilor si scurtarea sau alungirea fusurilor musculare din muschii axiali si proximali ai membrelor. Acest impuls senzorial este transmis atat de-a lungul cordonului posterior, cat si prin caile lemniscale mediale catre cortex si prin caile spinocerebeloase catre cerebel. Pentru mentinerea automata a echilibrului, influxul senzorial proprioceptiv ascensioneaza maduva spinarii in tracturile spinocerebeloase ventral si dorsal si, pentru pozitia capului, in tracturile cuneo-cerebeloase (ura 21-6). Acestea intra in cerebel ca influxuri excitatorii prin fibre glutamatergice muschioase catre celulele granulare din linia mediana a vermix-ului ipsilateral al cortexului cerebelos si nucleului fastigial ipsilateral. Impulsul zual, pe calea tectumului mezencefalic, este transmis la cerebel prin fibre similare, excitatorii muschioase.
Linia mediana a cortexului cerebelos si nucleii sunt de importanta extrema in integrarea acestor impulsuri si in controlul raspunsurilor motorii corespunzatoare necesare pentru mentinerea unui echilibru normal. in ambele cortexuri cerebeloase, de linie mediana si lateral, cateva tipuri celulare neuronale mediaza aceste interactiuni complexe. Celulele Purkinje ale stratului mijlociu cortical sunt principalii neuroni de eferenta ai actitatii corticale cerebeloase. Ei au proiectii inhibitoare GABA-ergice catre nucleii profunzi cerebelosi. Celulele granulare ale stratului celular intern proiecteaza o retea extensiva de axoni catre stratul molecular extern ca fibre paralele, care merg paralel cu axul lung al foliei. Fibrele paralele produc o influenta slab excitatorie, glutamatergica asupra dendritelor multor celule Purkinje din stratul molecular si asupra celulelor in cosulet si stelate, care sunt interneuronii stratului molecular. Atat celulele in cosulet, cat si cele stelate trimit proiectii inhibitorii asupra celulelor Purkinje. Axonii celulelor in cosulet merg perpendicular catre fibrele paralele si produc inhibitie GABA-ergica pe corpii celulelor Purkinje chiar in afara benzii de excitatie a fibrelor paralele. Astfel, celulele in cosulet asigura un antagonism de vecinatate in cortexul cerebelos. Un al treilea neuron inhibitor care actioneaza in cortexul cerebelos este celula Golgi, care se gaseste la limita externa a stratului granular. Dendritele Golgi se proiecteaza catre stratul molecular, unde primesc influx prin fibrele excitatorii paralele. Celulele Golgi exercita inhibitie feedback GABA-ergica pe celulele granulare. Eferenta majora a cortexului cerebelos este inhibitia nucleilor cerebelosi profunzi de catre celulele Purkinje. Nucleii cerebelosi profunzi primesc influx excitator de la fibrele muschioase.
Eferenta cerebeloasa majora pentru echilibru prone de la nucleii fastigiali catre nucleii vestibulari si formatiunea reticulata si in masura mai mica, direct de la celulele Purkinje ale liniei mediane catre nucleii vestibulari. Nucleii vestibulari si formatiunea reticulata proiecteaza eferente descendente vestibulospinale si reticulospinale pe calea fasciculelor ventro-mediale pentru a controla muschii axiali si proximali ai membrelor si trunchiului (ura 21-l).




Viteza, fluenta si integrarea miscarilor membrelor sunt de asemenea controlate de cerebel. Feed-back-ul spinocerebelos proprioceptiv de la nivelul membrelor se proiecteaza pe celulele granulare din cortexul cerebelos ipsilateral intermediar si din nucleii ipsila-terali interpusi (globos si emboliform) ca influxuri prin fibre glutamatergice muschioase (ura 21-7). Sistemul eferent major de la nucleii interpusi este catre portiunea magnocelulara a nucleului rosu contralateral si apoi catre tractul rubro-spinal descendent, care este calea bulbo-spinala ventrolaterala majora care faciliteaza miscarile membrelor, partial prin activarea neuronilor motori gama.
Emisferele cerebeloase laterale coordoneaza un circuit complex de feedback, care moduleaza cortical miscarea initiata a membrelor. Comenzile corticale motorii influenteaza emisferele cerebeloase indirect prin fibrele muschioase pontoce-rebeloase si fibrele ascendente olivo-cerebeloase (ura 21-8).

Fibrele descendente corticopontine excita nucleii pontini ipsilaterali. Fibrele pontocerebeloase se incruciseaza in punte, se proiecteaza catre cerebel prin pedunculul cerebelos mijlociu, si excita celulele granulare si nucleul dintat al emisferei cerebeloase contra-laterale. Nucleul olivar inferior din bulb primeste influx de la cortex ca si colaterale de la axonii corticospinali si de la ganglionii bazali, nucleul rosu si formatiunea reticulata. Fibrele ascendente excitatorii de la nucleii olivari inferiori se incruciseaza, trec prin pedunculul cerebelos inferior si stimuleaza celulele Purkinje din emisferele cerebeloase laterale
sinucleii dintati. Fibrele ascendente excitatorii folosesc aspartatul ca neurotransmitator. Eferenta de la emisferele cerebeloase se transmite predominant pe calea nucleilor dintati catre componenta parvocelulara a nucleului rosu contralateral, catre nucleul ventrolateral al talamusului si catre cortexul cerebral motor sipremotor. Leziunile de-a lungul acestui circuit determina ataxie cerebeloasa a membrelor.
Ataxia senzoriala este cauzata de leziuni care afecteaza fibrele senzoriale periferice, celulele ganglionare din radacina dorsala, cordoanele posterioare ale maduvei spinarii, sistemul lemniscal din trunchiul cerebral, talamusul sau cortexul parietal; anatomia relevanta este discutata in modulul 23. Afectarea feedback-ului senzorial proprioceptiv catre cerebel, ganglionii bazali si cortex produce ataxie senzoriala. Ataxia senzoriala determina dezechilibru si afecteaza fluenta si integrarea miscarilor care pot fi partial ameliorate de feedback-ul zual.


Afectiunile mersului Mersul este una dintre cele mai complicate si mai frecvente actitati motorii ale etii de zi cu zi. in mod esential toate structurile discutate in acest modul participa la mersul normal. Miscari ciclice in trepte produse de centrii lombosacrati ai maduvei spinarii sunt modificate de influente corticale, din ganglionii bazali, trunchiul cerebral si cerebel pe baza feedback-urilor proprioceptive, vestibulare si zuale.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor