mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Disfunctii ale miscarii
Index » Boli » Disfunctii ale miscarii
» Examinarea sensibilitatii

Examinarea sensibilitatii


Share





Prima etapa in examinarea sistemului somatosenzitiv este efectuarea testelor pentru investigarea sensibilitatii primare, care include conventional sensibilitatea dureroasa, tactila, vibratorie, termica (cald si rece) si a pozitiei articulare ( elul 23-l).
Cate principii generale trebuie luate in considerare. In primul rand, examinatorul nu trebuie sa uite ca depinde de subiectivitatea pacientului care, la randul sau, depinde de starea de veghe, motitia si de inteligenta pacientului, precum si de abilitatea medicului de a formula comenzi clare. La un pacient stupefiat sau obnubilat, examinarea senziti se rezuma la obserrea retragerii bruste si a complexitatii miscarilor de aparare pe care pacientul le efectueaza ca raspuns la ciupituri sau alti stimuli nocivi. La pacientul in stare vigila, dar necooperant, este posibila deseori formarea unei opinii asupra functiei proprioceptive prin consemnarea celor mai bune performante ale pacientului din cadrul efectuarii unor miscari care necesita echilibru si precizie. Senzatiile cutanate nu pot fi investigate.


In al doilea rand, examinarea sensibilitatii trebuie amanata daca pacientul este obosit. O eluare succinta este suficienta pana cand se efectua examinarea mai extinsa, dupa ce pacientul s-a odihnit. In al treilea rand, examinarea neuro-senziti a unui pacient fara acuze neurologice fi sumara si consta in testarea perceptiei dureroase (intepare), tactile si vibratorii la nivelul mainilor si picioarelor, asociata cu eluarea pozitiei ortostatice si a mersului, inclusiv prin manevra Romberg, care verifica de asemenea integritatea sistemului motor si cerebelos. in al patrulea rand, pacientii vor fi testati dupa ce au inchis ochii, atat pentru sensibilitatea primara cat si pentru functia senziti corticala.

Sensibilitatea primara ( elul 23-l) Simtul dureros se testeaza de obicei cu un rf ascutit, cerand pacientului sa se concentreze asupra intepaturii sau calitatii neplacute a stimulului si nu doar asupra senzatiilor de presiune sau tactile resimtite. Ariile de hipoalgezie trebuie marcate incepand cu zonele cele mai putin sensibile la durere, pana la cele care percep durerea aproape normal ( urile 23-2 si 23-3).
Sensibilitatea termica, atat la rece cat si la cald, este probabil cel mai bine apreciata prin atingerea pielii timp de cate secunde cu un recipient plin cu apa la temperatura dorita (verificata termometrie). Este multumitor daca pacientul percepe drept cald recipientul aflat la 35-36C si drept rece pe cel la 28-32C. intre 28-32C majoritatea persoanelor pot distinge diferente termice de 1C, progresiv. Deoarece sensibilitatea la cald si la rece este deservita de receptori diferiti, ambele tipuri de sensibilitate trebuie testate.
Sensibilitatea tactila se testeaza de obicei folosind o bucatica de ta sau o perie fina din par de camila. in general, este bine sa se evite testarea sensibilitatii tactile la nivelul tegumentului paros, datorita profunzimii la care sunt situate terminatiile senzitive care inconjoara fiecare folicul pilos.

Pacientul, care are ochii acoperiti, trebuie sa spuna "acum\" ori de cate ori simte stimulul tactil. I se poate cere de asemenea sa indice locul in care a simtit stimulul, desi acest test implica si simtul de localizare a senzatiei ( "Sensibilitatea corticala\" de mai jos).
Proprioceptia, una din cele mai importante functii ale sistemului senzorial, se investigheaza prin testarea perceptiei pozitiei articulatiilor. Aceasta se efectueaza, de obicei, intai la nivelul halucelui si apoi la nivelul degetelor. Pacientul inchide ochii si relaxeaza complet regiunea examinata. in cazul halucelui, unii incep cu pozitia neutra a acestuia si prind usor halucele pacientului intre police si aratator de o parte si de alta a halucelui (nu deasupra si dedesubt). Halucele este deplasat cate grade atat in directie dorsala cat si tara, pacientul trebuind sa precizeze daca miscarea a fost in sus sau in jos. Trebuie sa ne asiguram ca pacientul intelege faptul ca se testeaza directia miscarii si nu directia pe care o indica halucele in momentul opririi. Un pacient caruia ii lipseste simtul pozitiei la nivelul partii testate avea o rata de eroare de 50%, deoarece exista numai doua posibilitati de alegere. Raspunsurile care sunt semnificativ mai mari de 50% in eroare trebuie interpretate cu precautie. Daca erorile se produc la recunoasterea directiei miscarilor pasive ale halucelui, atunci se vor testa prin miscari pasive articulatia gleznei sau chiar a genunchiului. in mod similar, sensul pozitional se poate determina la nivelul articulatiei interfalangiene proximale a indexului si, in cazul unor anomalii, se vor testa alte articulatii falangiene, articulatia pumnului si cotului. Testarea simtului de pozitionare articulara, in principal la nivelul umarului, se poate realiza cerand pacientului sa uneasca cele doua degete aratatoare in conditiile in care bratele sunt extinse si ochii inchisi. Persoanele normale pot efectua acest gest cu acuratete, eroarea fiind de maxim un centimetru.
Simtul vibrator se testeaza cu un diapazon, de preferinta unul mare, care vibreaza la 128 Hz. Scaderea amplitudinii vibratiei acestui tip de diapazon este suficient de lenta pentru a putea fi folositoare in testarea cantitati, tinand cont ca sunt necesare 15-20 sec pana la diminuarea la un nivel sub pragul perceptibil. Sensibilitatea vibratorie se investigheaza de obicei la nivelul proeminentelor osoase, in mod specific in zona maleolara a gleznelor, rotuliana, spina iliaca anterioara, apofizele spinoase ale corpurilor vertebrale, articulatiile metacarpo-falangiene (articulatiile degetelor de la maini) apofiza stiloida ulnara, cot si acromion. Locurile de referinta in aprecierea sensibilitatii vibratorii sunt fruntea si sternul. Examinatorul poate a pragul perceptiei dintr-o anumita zona a pacientului cu cel pe care il percepe el insusi. O aproximare grosiera a gradului de pierdere a simtului vibrator se poate obtine prin numararea secundelor in care examinatorul simte inca vibratiile pe cand pacientul nu. Pacientul trebuie sa fie lamurit ca este necesar sa-si directioneze atentia spre vibratiile produse si nu doar asupra presiunii pe care o exercita radacina diapazonului.



Sensibilitatea corticala Segmentul cortical al sensibilitati se testeaza obisnuit prin eluarea discriminarii dintre doua puncte, a localizarii stimulului tactil, a stereognoziei, a gra-festeziei si prin stimularea bilaterala simultana. Modificarea acestor teste senzitive, asociata cu o sensibilitate primara nemodificata la un pacient constient si cooperant, semnifica o leziune a cortexului parietal sau a proiectiilor talamocorticale spre lobul parietal. Daca sensibilitatea primara este afectata, nu este posibila investigarea acestor functii corticale discri-minative.
Discriminarea intre doua puncte se testeaza printr-un compas special ale carui rfuri pot fi pozitionate de la 2 mm pana la cati centimetri departare si apoi sunt aplicate simultan la nivelul zonei care trebuie testata. Frecvent, testul se efectueaza la nivelul pulpei degetelor; o persoana normala poate percepe rfurile compasului separat, cand acestea se afla la aproximativ 3 mm departare unul de celalalt. Limba si buzele pot percepe doua puncte separate situate la mai putin de 3 mm, dar alte regiuni ale corpului pot avea praguri de discriminare intre doua puncte de cati centimetri. intotdeauna se vor a zone simetrice ale corpului, deoarece deficitul printr-o leziune parietala specifica este homolateral. Acest lucru este labil pentru toate investigatiile segmentului cortical al sensibilitatii.
Localizarea senzatiilor tactile Pacientul inchide ochii, examinatorul exercita o presiune usoara cu rful degetelor intr-o zona pe care persoana examinata trebuie sa o precizeze. Se obisnuieste ca pacientul sa indice cu rful degetului locul pe care 1-a atins medicul. Stimularea bilaterala simultana a zonelor omoloage (de exemplu, partea dorsala a mainilor) se efectueaza pentru a sili daca perceptia tactila este redusa considerabil intr-o parte a corpului ativ cu cealalta. Fenomenul este cunoscut sub numele de extinctie la stimularea bilaterala simultana.
Grafestezia inseamna capacitatea de a identifica literele sau cifrele desenate de examinator cu rful degetului in diferite zone ale corpului pacientului, in timp ce acesta are ochii inchisi. Se a uzual palmele celor doua maini. Cifrele trebuie desenate suficient de mari ca sa ocupe aproape intreaga suprafata palmara. Comparatia celor doua regiuni omoloage testate este si in acest caz deosebit de importanta. Imposibilitatea de a recunoaste numerele sau literele se numeste agrafestezie.


Stereognozia se refera la capacitatea de a recunoaste obiecte obisnuite prin palpare, prin recunoasterea formei, texturii si marimii lor. Obiectele standard obisnuite sunt cele mai bune obiecte pentru testare, ca de exemplu o bila, o foaie de hartie, o minge mica de cauciuc, sau monede. Pacientii cu stereognozie normala trebuie sa fie capabili sa diferentieze marimile diferite ale unor monede. Pacientii vor identifica obiectul cu fiecare mana, pe rand. In cazul in care nu-l pot identifica prin plasarea sa intr-una din maini, se muta obiectul in mana cealalta, pentru a putea face o atie. Se numeste astereognozie a unei maini anormale cazul in care pacientul nu identifica obiectul cu aceasta, dar o poate face cu cealalta mana. Se retine faptul ca aprecierea ati se practica intre doua parti ale corpului.




Tipareste Trimite prin email



loading...








Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Boli:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai