mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Toxiinfectii alimentare
Index » Boli infectioase » Toxiinfectii alimentare
» Mecanismele de aparare ale gazdei

Mecanismele de aparare ale gazdei







Deprinsa cu numarul enorm de microorganisme ingerate la fiecare masa, este edent ca gazda normala trebuie sa posede mecanisme de aparare eficiente pentru combaterea influxului constant de enteropatogeni potentiali. Studierea infectiilor la pacientii cu alterarea acestor mecanisme de aparare a dus la o mai buna intelegere a variatelor cai prin care gazda normala se poate proteja impotriva bolii.

Flora normala Numarul mare de bacterii care exista in mod normal in intestin actioneaza ca o aparare importanta a gazdei, prin prevenirea colonizarii de catre enteropatogenii potentiali. Persoanele cu mai putine bacterii intestinale, cum sunt copin care nu au inca dezvoltata colonizarea enterica normala, sau pacientii care primesc antibiotice, au un risc semnificativ mai mare de a dezvolta infectii cu enteropatogeni. Compozitia florei intestinale este la fel de importanta ca si numarul de microorganisme prezente. Mai mult de 99% din flora colonica normala este formata din bacterii anaerobe, iar pH-ul acid si acizii grasi volatili produsi de aceste microorganisme par sa fie elemente esentiale in rezistenta la colonizare conferita de flora enterica normala.


Acidul gastric pH-ul acid al stomacului este o bariera importanta in calea enteropatogenilor si s-a observat o crestere a frecventei infectiilor cu Salmonella, Shigella, G. lamblia si a infestarilor cu o varietate de helminti la pacientii care au suferit o interventie chirurgicala gastrica sau au aclorhidrie dobandita in alt mod. Neutralizarea aciditatii gastrice cu antiacide sau blocanti H2 - obisnuita la pacientii spitalizati - creste in mod similar riscul colonizarii enterice. Oricum, unele microorganisme pot supraetui aciditatii extreme a mediului gastric, de exemplu rotarusurile au o mare silitate fata de aciditate.
Motilitatea intestinala Peristaltismul normal este mecanismul major de epurare a bacteriilor din intestinul subtire proximal, desi un rol in limitarea numarului de microorganisme prezente il au si aciditatea gastrica si imunoglobulinele secretate. Cand motilitatea intestinala este afectata - de exemplu in tratamentul cu opiacee sau cu alte medicamente impotriva motilitatii, in anomaliile anatomice (diverticuli, fistule sau staza in ansa aferenta dupa o interventie chirurgicala) sau in starile cu hipomotilitate (cum sunt diabetul zaharat sau sclero-dermia) - frecventa dezvoltarii bacteriene excesive si a infectiilor intestinului subtire cu enteropatogeni este mult crescuta. Unii pacienti cu infectii cu Shigella tratati cu difenoxilat hidroclorid cu atropina (Lomotil) au febra prelungita si eliminare continua a microorganismelor, iar pacientii tratati cu opiacee pentru gastroenterita usoara cu Salmonella au o frecventa mai mare a bacteriemiei decat cei netratati cu opiacee.


Imunitatea Atat raspunsul imun celular cat si productia de anticorpi joaca un rol important in protejarea gazdelor susceptibile la infectii enterice. Spectrul larg de infectii gastrointestinale rale, bacteriene, parazitare si fungice la pacientii cu SIDA pun in lumina importanta imunitatii mediate celular in protejarea gazdei normale fata de acesti agenti patogeni. Imunitatea umorala este de asemeni importanta si consta atat in IgG si IgM sistemice, cat si in IgA secretorii. Tot mai multe do sustin conceptul existentei unui sistem imun mucos pentru IgA secretorii in care legarea antigenului bacterian de suprafata luminala a celulelor M in portiunea distala a intestinului subtire si prezentarea ulterioara la tesutul limfoid subepitelial duce la proliferarea limfocitelor sensibilizate. Aceste limfocite circula si populeaza toate tesuturile mucoase ale corpului ca plasmocite ce secreta IgA.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Boli infectioase:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai