mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Toxiinfectii alimentare
Index » Boli infectioase » Toxiinfectii alimentare
» Epidemiologie istoricul calatoriilor

Epidemiologie istoricul calatoriilor







Din 12-20 milioane de oameni care calatoresc anual dintr-o tara industrializata cu clima temperata, intr-o regiune tropicala din Asia, Africa si America Centrala si de Sud, 20-50% vor avea un episod brusc de crampe abdominale, anoxerie si diaree apoasa; astfel, diareea turistilor este cea mai frecventa boala asociata calatoriilor (modulul 123). Episodul apare de obicei la 3 zile pana la 2 saptamani dupa sosirea turistului in zona tropicala, majoritatea cazurilor incepand in primele 3-5 zile. Boala este in general autolimitata, durand 1 pana la 5 zile. Rata inalta a diareei in calatoriile in tarile subdezvoltate este legata de ingerarea de alimente sau apa contaminate.


Microorganismele care determina diareea turistilor riaza considerabil in functie de localizare. In toate zonele, E. coli enterotoxigena este microorganismul cel mai frecvent izolat in cazurile de sindrom clasic de diaree secretorie a turistilor; proportia cazurilor de care este responsabil acest microorganism riaza de la o loare mare de aproximativ 50% in America Latina pana la o loare scazuta de 15% in Asia. Clasic se considera ca Shigella, Salmonella si Campylobacter determina o boala mai inzi, dizenterica, prin atie cu E. coli enterotoxigena, dar diferentierea clinica a infectiilor atribuite acestor microorganisme poate fi dificila. Shigella, Salmonella si Campylobacter sunt izolate in 1-l5% din cazuri, diferitele microorganisme fiind mai frecvente in riate localizari. Speciile Vibrio sunt mai frecvente in Asia, desi boala cu V. cholerae a atins proportii epidemice, in 1991, in parti ale Americii Centrale si de Sud si a produs o ingrijorare semnificati pentru turistii din aceste regiuni. Bacterii mai putin frecvente sunt Aeromonas hydrophila siPlesiomonas shigelloides, care au fost izolate la turistii din Thailanda. Cauzele parazitare pentru diareea turistilor includ Entamoeba histolytica care este responsabila pentru mai mult de 5% din cazuri in Mexic si Thailanda si G. lamblia care a fost asociata cu aprovizionarile cu apa proaspata contaminata in multe zone ale lumii. Giardia se gaseste asociata rezervoarelor zoonotice in partea de nord a Statelor Unite si constituie un risc pentru excursionistii si cei din ere care beau apa proaspata curgatoare. O asociere izbitoare cu Giardia a fost notata, de asemenea, in cazul alimentarii cu apa contaminata in St. Petersburg din fosta Uniune Sovietica. Cryptosporidium a fost recunoscut ca o problema pentru turisti in Comunitatea Statelor Independente, Mexic si Africa si a determinat izbucniri ale infectiilor la scara larga in zonele urbane din Statele Unite. Virusuri, cum sunt rotavirusurile si virusurile Norwalk-like au fost izolate la mai mult de 12% din vizitatorii Americii Latine, Asiei si Africii.


Localizare

Centrele de ingrijire zilnica sunt locuri cu rata deosebit de inalta a atacurilor de infectii enterice. Rotaviru-surile sunt cele mai frecvent intalnite la copin sub 2 ani, cu o rata a atacurilor de 75-l00% printre cei expusi. G. lamblia este mai frecventa la copin mai mari, cu o rata a atacurilor oarecum mai scazuta. Alte microorganisme obisnuite, deseori raspandite prin contact fecal-oral, sunt Shigella, Campylobacter jejuni si Cryptosporidium. O trasatura caracteristica a infectiilor in centrele de ingrijire zilnica este rata mare de cazuri secundare printre membrii familiei.In mod similar, spitalele sunt locuri de concentrare a infectiilor enterice. In unitatile de terapie intensi si in sectiile de pediatrie diareea este printre cele mai frecvente infectii nosocomiale. C. difficile si specii de Salmonella sunt cauza predominanta a diareei nosocomiale in Statele Unite; patogenii virali, in special rotavirusurile, se pot raspandi rapid in sectiile de pediatrie. E. coli enteropatogena a fost asociata cu izbucnirile de diareeIn sectiile de nou-nascuti. O treime din pacientii in rsta din institutiile de ingrijire a bolnavilor cronici dezvolta anual o boala diareica semnificati. Coproculturile supravegheate sugereaza ca 25% din persoanele care locuiesc in aceste institutii sunt purtatoare de C. difficile producator de citotoxina, care determina mai mult de jumatate din cazurile de diaree la aceste persoane. Terapia antimicrobiana poate predispune la colita pseudomembranoasaprin alterarea florei colonice normale si permiterea multiplicarii C. difficile.
Varsta Majoritatea morbiditatii si mortalitatii prin enteropatogeni este intalnita la copii sub 5 ani. Copin hraniti la san sunt protejati fata de alimentele si apa contaminate si dobandesc o oarecare protectie prin anticorpii materni, dar riscul de infectie creste dramatic atunci cand incep sa manance alimente solide. Sugarii si copin mici vor dezvolta boli provocate de rotavirusuri mai des decat adultii, in timp ce copin mai mari si adultii sunt mai frecvent infectati cu virusuri Norwalk-like. Alte microorganisme ce dau o rata mai inalta a atacurilor la copii decat la adulti sunt E. coli enterotoxigena si enteropatogena, C. jejuni si G. lamblia. La copii, incidenta infectiilor cu Salmonella este mai mare la copin mici sub rsta de un an, in timp ce rata atacurilor pentru infectiile cu Shigella este mai mare la copin cu rsta cuprinsa intre 6 luni si 4 ani.


Contaminarea bacteria-na a alimentelor (Toxiin-fectii alimentare) Daca istoricul si examinarea scaunului indica o etiologie neinfla-matorie a diareei si exista doda de epidemie cu sursa comuna, intrebarile privind ingestia de alimente specifice si momentul aparitiei episodului de diaree dupa o masa pot furniza cheia cauzei bacteriene a bolii. Etiologiile potentiale in infestarea bacteriana a alimentelor sunt aratate in elul 128-2.
Bolile bacteriene determinate de enterotoxine elaborate in afara gazdei, cum ar fi cele produsa de Staphylococcus aureus siBacillus cereus, au cea mai mica perioada de incubatie (1-6 ore), iar boala in general dureaza mai putin de 12 ore. Majoritatea cazurilor de infestare stafilococica a alimentelor apar prin contaminare de la un purtator uman infectat. Stafilo-cocii se pot multiplica la temperaturi cuprinse intr-un interl larg; astfel, daca alimentele sunt racite lent si raman la temperatura camerei dupa gatire, microorganismele vor avea oportunitatea de a forma enterotoxine. Izbucnirile ce urmeaza dupa picnicuri unde s-au servit salata de cartofi, maioneza si prajituri cu crema sunt exemplul clasic de infestare stafilococica a alimentelor. Diareea, greata, voma si crampele abdominale sunt frecvente, in timp ce febra este mai putin intalnita.
B. cereus produce atat un sindrom cu perioada de incubatie scurta - forma emetica, mediata de o enterotoxina de tip stafilococic - cat si un sindrom cu perioada de incubatie mai lunga (8-l6 ore) - forma diareica, determinata de o enterotoxina de tip E. coli TL in care diareea si crampele abdominale sunt caracteristice, dar voma este rara. Forma emetica a infectarii alimentelor cwB. cereus este asociata cu orezul prajit contaminat; microorganismul este frecvent in orezul nepreparat si sporii sai rezistenti la caldura supravietuiesc fierberii. Daca orezul gatit nu este refrigerat, sporii pot germina si produc toxina. Prajirea inainte de a fi servit nu poate distruge toxina preformata, termosila.
Infestarea alimentelor cu Clostridium perfringens are de asemenea o perioada de incubatie putin mai lunga (8-l4 ore) si apare datorita supravietuirii sporilor termorezistenti in carnea de pasare sau in legumele inadect preparate. Toxina este produsa dupa ingerare, in tractul intestinal, cauzand crampe abdominale moderat severe si diaree; rsaturile sunt rare, ca de altfel si febra. Boala este autolimitata, rareori durand mai mult de 24 ore.
Nu toate contaminarile alimentare au o cauza bacteriana; confuzia diagnosticului poate aparea de la o diaree determinata de contaminarea nebacteriana a alimentelor, incluzand capsaicina care se gaseste in ardeii iuti, precum si riate toxine existente in pesti si scoici (elul 128-3).



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Boli infectioase:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai