mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Infectii provocate de haemophilus influenzae
Index » Boli infectioase » Infectii provocate de haemophilus influenzae
» Tratament

Tratament


Share





Terapia initiala a meningitei cu Hib trebuie sa se faca cu o cefalosporina, precum ceftriaxona sau cefotaxim. in fazele initiale se face un tratament alternati cu ampicilina si cloramfenicol. Durata tratamentului se situeaza intre 1 si 2 saptamani.
Administrarea glucocorticoizilor la pacientii cu infectie datorata//, influenzae scade incidenta sechelelor neurologice printr-un mecanism de reducere a inflamatiei indusa de componentele peretelui bacterian atunci cand bacteriile sunt distruse de agenti antimicrobieni. La copin de peste 2 luni care au meningita cu Hib se foloseste dexametazona (0,6 mg/kg pe zi, intravenos, in 4 prize, timp de 4 zile).
Infectiile invazive, altele decat meningita, se trateaza cu aceiasi agenti antimicrobieni. Epiglotita constituie o urgenta medicala, iar mentinerea permeabilitatii cailor aeriene este critica. Durata terapiei e determinata de raspunsul clinic; de obicei, tratamentul dureaza 1-2 saptamani.


Multe din infectiile cauzate de tulpinile netipabile de H. influenzae, cum ar fi otita medie, sinuzita si acutizarile BPOC pot fi tratate cu agenti antimicrobieni. Circa 25% din tulpinile netipabile produc |3 -lactamaza si sunt rezistente la ampicilina. Infectiile cauzate de tulpini rezistente la ampicilina pot fi tratate cu o multime de alti agenti, precum trimetoprim/sulfametoxazol, eritromicina/sulfizoxazol, amo-xicilina/acid clavulanic, diverse cefalosporine cu spectru larg, fluorochinolone si claritromicina.
PROFILAXIE Vaccinarea Aparitia vaccinurilor conjugate care impiedica infectiile invazive cu Hib la sugari si copii a reprezentat un imens succes. Patru asemenea vaccinuri au licenta de productie in SUA. Pe langa faptul ca induc un raspuns imun umoral protector, aceste vaccinuri previn boala prin reducerea colonizarii faringiene cu Hib.
Toti copin ar trebui imunizati cu un vaccin conjugat cu Hib; prima doza se administreaza la varsta de 2 luni, restul dozelor seriei primare realizandu-se intre 2-6 luni, iar rapelul se face la varsta de 12-l5 luni. Recomandarile specifice variaza cu tipul de vaccin conjugat. Cititorii care doresc mai multe informatii sunt rugati sa consulte recomandarile Academiei Americane de Pediatrie.


Deocamdata nu exista vaccinuri disponibile pentru prevenirea bolii determinate de H. influenzae netipabile.
Chimioprofilaxia Riscul bolii secundare este mai mare decat normalul la membrii familiei bolnavului cu boala produsa de Hib. Frecventa imbolnavirilor este de 4% printre sugarii susceptibili. De aceea, toti membrii familiei (fie copii, fie adulti) in care exista contacti mai mici de 4 ani trebuie sa primeasca profilactic rifampicina pe cale orala. (Aceasta regula nu este valabila cand toti contactii familiei in varsta de sub 4 ani au fost imunizati complet cu vaccinul conjugat). Doza de rifampicina pentru copin sub 12 ani este de 20 mg/kg o data pe zi, timp de 4 zile, iar pentru adulti 600 mg/zi, timp de 4 zile. Pacientii internati in spital pentru boala cu Hib trebuie sa primeasca rifampicina inainte sau macar la momentul externarii din spital, pentru ca agentii antimicrobieni folositi pentru tratamentul meningitei nu elimina intotdeauna Hib din nazofaringe.
La ora actuala, datele privitoare la contactii extrafamiliali (de ex., in crese) sunt contradictorii. Administrarea rifampicinei trebuie avuta in vedere in scop profilactic la contactii din crese, dar fiecare decizie trebuie sa fie individualizata si in parte bazata pe istoricul imunizarilor contactului respecti pe marimea cresei, gradul de contact si pe felul expunerii (la un singur caz sau la mai multe cazuri).



Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2021 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Boli infectioase:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai