BAZELE MICOLOGIEI
Fungii pot sa apara microscopic fie ca forme inmugurite, rotunjite (fungii levurici), fie ca hife (fungii de mucegai). Coloniile de fungi levurici sunt netede, in timp ce coloniile fungilor de mucegai sunt rugoase; fungii care cresc ca drojdii (fungii levurici) cuprind specii de Candida si Cryptococcus, in timp ce fungii care cresc ca mucegaiuri cuprind specii de Aspergillus, Rhizofus si dermatofiti (fungii dermatofitiilor - tinea). Fungii care determina histoplasmoza, blastomicoza, sporotricoza, coccidioidomicoza si paracoccidioidiomicoza sunt denumici dimorfici ("au doua forme\"), deoarece ei au forme rotunjite in tesut, dar cresc ca mucegaiurile cand sunt cultivati la temperatura camerei. Speciile de Candida diferite de Candida glabrata se prezinta in tesut atat ca drojdii inmugurite, cat si ca elemente tubulare numite pseudohife. Unii fungi descrisi in acest text sunt desemnati prin doua nume diferite. De exemplu, Histoplasma capsulatum este denumita siAjellomyces capsulatus, ultima fiind folosita pentru a desemna telofaze. Laboratorul surprinde rareori fungul in telofaza si de aceea nu utilizeaza acest nume. Una din exceptii este Scedosporium apiospermum, care poate fi vazut in telofaza
si de aceea este denumit Pseudallescheria boydii. Pentru explicarea telofazei, cititorul trebuie sa consulte cartile obisnuite de micologie.
Majoritatea fungilor patogenici pentru om sunt saprofiti in natura; ei determina infectie cand sporii aerogeni ajung in plaman sau sinusul paranazal, sau cand hifele sau sporii sunt inoculati accidental in piele sau cornee. Achizitia infectiei de la o alta persoana sau de la un animal a fost raportata in cazul dermatofitiilor, dar este foarte rara in alte micoze. De aceea, pacientii internati cu infectii fungice nu necesita masuri speciale de izolare. Majoritatea fungilor isi infecteaza gazda in mod preferential pe o singura cale si numai rareori pe altele. De exemplu, agentii dermatofitii, pitiriazis rsicolor si piedra infecteaza epidermul si anexele sale. Sporotricoza si micetomul se produc de obicei dupa inoculare subcutanata. Calea de inoculare inhalatorie este folosita de majoritatea agentilor care produc micoze profunde. Ingestia fungilor determina rareori infectie; Candida albicans, un agent comensal gasit in mod normal in cavitatea bucala si intestin, ajunge in tesuturile profunde numai cand barierele mucoasa sau cutanata sunt intrerupte datorita bolii, interntiilor chirurgicale, traumatismelor sau cateterismului. Histoplasmoza, blastomicoza, coccidioidomicoza si paracoccidioidomicoza au fost numite micoze "endemice\" pentru a sublina distributia lor geografica limitata. Unii fungi, cum este si Aspergillus, se spune ca sunt oportunisti, datorita faptului ca infecteaza de obicei gazdele imunocompromise. Aceasta diferentiere este relativa, nu absoluta.
Imunitatea dupa expunerea la fungi poate conferi o protectie partiala impotriva reinfectiei. Localnicii din zonele in care
micozele sunt endemice sunt mai putin susceptibili la infectie decat noii niti. Factorii predispozanti sunt utili in definirea defenselor gazdei . Deficitul de imunoglobuline se pare ca nu predispune la nici o micoza, in timp ce neutropenia este obisnuita la pacientii care dezvolta aspergiloza invaziva sau candidoza profunda. Imunitatea mediata celular pare sa fie foarte importanta in majoritatea celorlalte micoze profunde.
DIAGNOSTIC
Multi fungi pot fi identificati ca gen sau chiar ca specie prin examinarea microscopica a frotiurilor sau a probelor bioptice. Coloratia cu calcofluor alb, asociata cu microscopia cu fluorescenta, reprezinta o tehnica sensibila pentru frotiurile de sputa, lichid de lavaj bronhoalolar sau puroi. Frotiurile colorate cu cerneala de India raman metoda de electie pentru detectarea criptococilor din lichidul cefalorahidian (LCR). Frotiurile din leziunile
vaginale sau orale pentru pseudohife de Candida pot fi testate prin examinare umeda sau coloratie Gram. In cazul lamelelor histopatologice, sunt preferate argint-metenamina Gomori si o contracoloratie neutra.
Metoda folosita are un efect marcat asupra rapiditatii si sensibilitatii hemoculturilor pentru fungi, in afara de cazul speciilor de Candida, care se cultiva cu relativa usurinta. Pentru majoritatea celorlalti fungi, tehnica optima este reprezentata de concentrarea sangelui prin centrifugare pentru realizarea lizei celulelor si cultivarea pe un mediu solid. Tehnicile de hibridizare a acizilor nucleici, disponibile comercial, pot accelera identificarea mucegaiurilor cu rata scazuta de crestere, cum ar fi H. capsulatum si Coccidioides immitis. Serologia are o valoare limitata, dar testarea serului sau a LCR pentru antigenul criptococic sau pentru
anticorpi anti-C. immitis poate fi diagnostica. Testarea cutanata cu antigene fungice nu este utila pentru detectarea infectiei acti.
TRATAMENTUL ANTIFUNGIC
AGENTI TOPICI Imidazoli si triazoli Acesti compusi sintetici actioneaza prin inhibarea sintezei ergosterolilor in peretele celular fungic; atunci cand sunt administrati topic, pot produce in mod direct leziuni ale membranei citoplasmatice fungice. Imidazolii disponibili pentru aplicare cutanata includ clotrimazolul, econazolul, ketoconazolul, sulconazolul, oxicona-zolul si miconazolul. Preparatele vaginale includ patru imidazoli - miconazolul, clotrimazolul, tioconazolul si butoconazolul - si un triazol - terconazolul. Lotiunea cu miconazol si preparatele vaginale continand miconazol si clotrimazol se pot obtine fara prescriptie medicala. inca nu s-a demonstrat nici o diferenta substantiala in ceea ce priste eficacitatea sau intoleranta locala intre azolii topici. Toti sunt eficienti in tratamentul candidozelor cutanate, tinea (pitiriazisului) rsicolor si al epidermofitiilor usoare sau de seritate moderata ale pielii glabre. Preparatele vaginale sunt eficace in candidozele vulvovaginale. Clotrimazolul se absoarbe slab din tractul digestiv, letele orale fiind insa utile in tratamentul topic al candidozelor orale si esofagiene.
Antibiotice macrolide polienice Acesti agenti antifungici cu spectru larg se combina cu sterolii din membrana citoplas-matica a fungilor, crescand permeabilitatea membranei. Aplicate topic, nu sunt acti in cazul dermatofitiilor, dar sunt eficace in cazul candidozelor pielii si mucoaselor. Suspensia de nistatin este eficienta in candidozele orale, iar comprimatele vaginale, in candidozele vulvovaginale. Atat nistatinul, cat si amfotericina B sunt disponibile ca preparate topice pentru candidozele cutanate.
Alti agenti topici antifungici Acelasi spectru clinic cu al imidazolilor, in ceea ce priste micozele cutanate, il au ciclopiroxolamina, haloproginul si naftifina. Tolnaftatul si acidul undecilenic sunt eficace in tratamentul dermatofitiilor, dar nu si al candidozelor. Agentii keratolitici, cum ar fi acidul salicilic, sunt utili ca medicamente auxiliare in tratamentul anumitor leziuni cutanate hiperkeratozice.
