in ultimii ani, aspectele taxonomice, epidemiologice, fizio-patologice si clinice ale vibrionilor non-Ol au fost intelese din ce in ce mai bine. in genul Vibrio sunt in prezent recunoscuti zece patogeni umani. Sunt incluse specii asociate in primul rand cu bolile gastrointestinale (V. parahaemolyticus, V. cholerae non-Ol, V. mimicus, V.fluvialis, V. hollisae si V.furnissii) si specii asociate in primul rand cu infectii de tesuturi moi (V. lnificus, V. alginolyticus si V. damsela). V. lnificus s-a dovedit a fi si o cauza de sepsis primar la anumite gazde tarate. Vibrionii sunt abundenti in apele de coasta din toata lumea si au tendinta de a se concentra in tesuturile molustelor care se alimenteaza prin filtrare. in conditii optime se pot dubla ca numar in 9 minute. in consecinta, apa de mare sau crustaceele crude sau nefierte reprezinta surse importante pentru infectarea omului (elul 161-3). Vibrionii cresc cel mai bine la temperaturi cuprinse intre 28° C si 44°C, insa nu cresc sub 4°C sau peste 60°C. Majoritatea pot fi cultivati pe medii agar sange sau MacConkey, fiecare continand suficienta sare pentru a sustine cresterea microorganismelor halofile (peste 0,5%). Ca si in cazul V. cholerae, cel mai bun mediu selectiv este TCBS. Speciile pot fi diferentiate in laborator prin teste biochimice standard. Cei mai importanti membri ai grupului sunt V. parahaemolyticus, o cauza majora de gastroenterita in Orientul indepartat si V. lnificus, o cauza noila de sepsis la anumiti pacienti imunosupresati din Statele Unite. Acestea si alte specii selectate sunt prezentate mai detaliat in continuare.
Copyright © 2008 - 2025 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este
interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii. Termeni
si conditii - Confidentialitatea
datelor