mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Ghid medical
Index » Afectiuni cauzate de muscaturi de reptile si inocularea de venin de catre vietati marine
» Intoxicatia cu venin provenind de la vietati marine

Intoxicatia cu venin provenind de la vietati marine







ingrijirea intoxicatiilor cu nin pronind de la vietati marine este similara celei pentru muscaturi de serpi ninosi prin faptul ca cea mai mare parte a tratamentului administrat este de natura suportiva. Doar cateva seruri antinin specific marine pot fi utilizate in mod adecvat.
NEVERTEBRATE Polipii de mare, coralul rosu, meduzele, corabia portugheza (Physalia physalis) si dediteii de mare poseda celule urzicatoare specializate denumite nematocisti. Veninurile de la aceste organisme sunt mixturi de proteine, glucide si alte componente. Sindromul clinic consecutiv inninarii de catre oricare din aceste specii este similar, dar variabil in seritate. Victimele acuza, de regula imediat, senzatie de intepatura sau arsura, prurit, parestezii si senzatie de vibratie dureroasa, cu iradiere. Sunt descrise o multime de simptome neurologice, cardiovasculare, respiratorii, reumatologice, gastrointestinale, renale si oculare. Victimele aflate intr-o situatie insila, cu hipotensiune sau tulburari respiratorii, trebuie tratate suportiv.



Pe parcursul silizarii, pielea trebuie imediat decontaminata cu un jet puternic de otet (acid acetic 5%) sau alcool pentru frectii (izopropil alcool 40-70%), care inactiaza nematocistii. Pentru meduza ninoasa Chironex fleckeri trebuie utilizat otetul. Parfumurile, lotiunile dupa barbierit sau alcoolul etilic cu concentratie inalta sunt mai putin eficace si de fapt pot sa fie chiar daunatoare. Raderea pielii ajuta la indepartarea nemato-cistilor restanti. Irigarea cu jet de apa si frectia conduc la inteparea suplimentara de catre nematocistii aderenti si de aceea trebuie evitata. Dupa decontaminare, poate fi utila aplicarea de unguente anestezice (lidocaina, benzocaina), creme antihistaminice (difenhidramina) sau lotiuni cu corticosteroizi (hidrocortizon). Durerea persistenta dupa decontaminare poate fi tratata cu morfina sau meperidina. Spasmele musculare pot raspunde la calciu gluconic 10% (5-l0 ml) sau diazepam (5-l0 mg) administrat intranos. Este disponibil un ser antinin produs in laboratoarele de seruri ale Pietei Comune ( ultima sectiune a acestui modul) pentru intepaturile meduzei ninoase Chironex fleckeri, care se gaseste in apele australiene.
Atingerea unui burete de mare poate cauza dermatita. In cazul contactului cu acesta, pielea trebuie uscata cu grija si acoperita cu banda adeziva pentru a indeparta spiculii inoculati. Otetul trebuie aplicat imediat si ulterior cate 10-30 de minute de 3-4 ori pe zi. Daca otetul nu este disponibil, poate fi utilizat alcool de frectie. Dupa indepartarea spiculilor si decontaminarea pielii, poate fi aplicata o crema cu un corticoid sau un antihis-taminic. Veziculatia sera trebuie tratata cu o cura de 2 saptamani de glucocorticoizi sistemici.
Viermii din increngatura Annelida poseda randuri de spini moi dispusi ca si la cactus, capabil de a produce intepaturi dureroase. Contactele genereaza simptome similare celor produse de nematocisti. Fara tratament, durerea cedeaza de regula in cateva ore, dar inflamatia poate sa persiste timp de pana la o saptamana. Victimele trebuie sa reziste tentatiei de a se scarpina, deoarece aceasta poate fractura spinii care altfel ar putea fi extrasi. Spinii vizibili trebuie indepartati cu forcepsul sau cu banda adeziva, o masca faciala comerciala sau un strat subtire de solutie de cauciuc. Utilizarea otetului, a alcoolului de frectie, a solutiei de amoniac diluate sau a unei scurte aplicatii cu rol in liza tesutului conjunctiv animal (papaina) poate sa aduca beneficii suplimentare. Inflamatia locala trebuie tratata cu glucocorticoizi topici sau sistemici.
Aricii de mare poseda fie spini cu o cavitate interna umpluta cu nin, calcificati sau pedicele globuloase cu glande cu nin. Veninul lor contine cateva componente toxice, incluzand glucosteroizi, hemolizine, proteaze, serotonina si substante colinergice. Contactul cu oricare dintre aceste aparate producatoare de nin cauzeaza imediat senzatie de intepatura dureroasa intensa. Partea afectata trebuie imediat scufundata in apa fierbinte ( mai jos). Spinii inoculati accesibili trebuie indepartati, dar se pot rupe si pot ramane infipti in victima. Substanta reziduala de pe suprafata spinilor, care ramane dupa indepartarea acestora, poate mima retinerea spinilor, dar altfel nu are nici o consecinta. Radiografia de parti moi sau rezonanta magnetica nucleara poate confirma prezenta spinilor retinuti; aceasta descoperire indica tratamentul chirurgical pentru indepartarea spinilor, daca acestia sunt localizati langa structuri vitale (spre exemplu articulatii, pachete neurovasculare). Spinii retinuti pot cauza formarea de granuloame, care se preteaza exciziei sau injectiei intralezionale cu triamcinolon hexacetonid (5 mg/ml).


Exista anumite moluste pradatoare, carnivore, cu cochilie conica. Cele mai periculoase dintre aceste vietati se gasesc in oceanele Indian si Pacific. Aceste vietati produc un nin neurotoxic continand mai multe peptide, care este eliberat prin ace asemanatoare cu niste harpoane, lansate dintr-o trompa extensibila. Clinic, intepatura este asemanatoare cu cea de albina. Victima poate acuza parestezii localizate la nilul
ranii, perioral sau generalizate. Disfunctia bulbara si paralizia musculara sistemica indica intoxicatie sera cu nin. intepatura de Conus geographus poate cauza edem cerebral, coma si deces datorat insuficientei respiratorii sau cardiace. Imediat dupa inocularea ninului, trebuie aplicat un tampon de tifon masurand 7x7 cm, cu grosime de aproximativ 2 cm, direct peste locul intepaturii, iar pe deasupra un bandaj de 15 cm latime care sa exercite o presiune circumferentiala. Aceasta trebuie sa limiteze intoarcerea noasa si limfatica, dar cu pastrarea pulsului arterelor distale. Odata victima transportata la cel mai apropiat punct medical, bandajul poate fi desfacut. Trebuie asigurat suportul cardiovascular si respirator.
Intoxicatii sere cu nin, precum si decesele, survin dupa muscatura caracatitelor australiene cu inele albastre (Octopus maculosus si Octopus lunulata). Desi aceste animale rareori depasesc 20 de cm in lungime, ninul lor contine o neurotoxina potenta (maculotoxina), care inhiba transmiterea nervoasa periferica prin blocarea canalelor de sodiu. In cateva minute de la inocularea unei cantitati considerabile de nin apare amorteala orala si faciala si ulterior progreseaza rapid spre paralizie totala flasca, incluzand insuficienta muschiilor respiratori. Daca respiratia este asistata, victima poate ramane treaza, desi complet paralizata. Deoarece nu exista antidot, tratamentul este suportiv. Imediat dupa inocularea ninului, trebuie facute manevre care sa limiteze dispersia acestuia, prin aplicarea unei presiuni de imobilizare sau prin garou nos si limfatic. Imersia in apa fierbinte si crioterapia sunt ineficiente. Trebuie asigurata ntilatia mecanica. Chiar cu inocularea unei cantitati considerabile de nin, adesea in 4-l0 ore victima isi revine. Alte sechele in afara celor datorate hipoxiei sunt rare.

VERTEBRATE
Anumite rtebrate marine, incluzand anumite specii de calcan, pesti din familia Scorpaenidae, pisica de mare, pestele doctor si dragonul de mare sunt capabile sa inoculeze nin la om. ingrijirea majoritatii acestor intepaturi este similara.
Leziunea produsa de speciile ninoase de calcani se datoreaza atat traumatismului, cat si inocularii de nin. Veninul, care contine serotonina, 5\'-nucleotidaza si fosfodiesteraza, cauzeaza imediat durere intensa, care poate sa dureze pana la 48 de ore. Efectele sistemice includ astenie, diaforeza, greata, voma, diaree, aritmii, sincopa, hipotensiune, crampe musculare, fasciculatii, paralizie si (in cazuri rare) moarte.
Familia scorpaenidae include nu numai pestele scorpion, ci si pestele leu si pestele piatra. Acestia elibereaza un nin complex, cu toxicitate neuromusculara prin 12-l3 spini dorsali, 2 pelvieni si 3 anali. Spinii pectorali nu contin nin. Seritatea inocularii depinde de specie, de numarul intepaturilor si de cantitatea de nin eliberata. in general, intepatura pestelui piatra este privita ca fiind cea mai periculoasa (sera pana la amenintatoare de viata); cea a pestelui scorpion este intermediara ca seritate;cea a pestelui leu este cea mai putin periculoasa. La fel ca si cea a speciilor de calcani ninosi, intepatura pestelui scorpion provoaca imediat durere intensa. Durerea provocata de inocularea de nin de catre pestele piatra poate dura zile in sir. Manifestarile sistemice sunt similare celei de la intepatura de calcan, dar pot fi mai pronuntate, in special in cazul intepaturii pestelui piatra. Rarele decese urmand intepaturii pestelui piatra survin de regula in 6-8 ore.


Doua specii de pisica de mare, Plotosus lineatus (pisica de mare orientala) si Galeichthysfelis (pisica de mare comuna), ca si unele specii inrudite de apa dulce sunt capabile sa intepe oamenii. Acestea elibereaza ninul printr-un spin dorsal unic si prin doi spini pectorali. Clinic, intepatura pisicii de mare este abila cu cea a speciilor de calcani ninosi, desi intoxicarea de catre speciile marine este, in general, mai sera decat cea produsa de rudele lor de apa dulce. Pestele doctor, dragonul de mare si rechinul cu corn ninos sunt, de asemenea, implicati in vatamarea prin intepaturi ninoase a oamenilor.Intepaturile speciilor ninoase de calcan, ale scorpenidelor (pestele leu, pestele scorpion si pestele piatra), ale pisicii de mare, ale dragonului de mare, ale rechinilor cu corn ninos si ale pestelui doctor se trateaza in mod similar. Nu exista antinin disponibil decat pentru intepaturile produse de pestele piatra si cele serioase produse de pestele scorpion. Partea afectata trebuie cufundata imediat in apa calda (45°C) timp de 30 pana la 90 de minute sau pana apare o ameliorare semnificativa a durerii. Aceasta masura ajuta, de asemenea, la inactivarea componentelor termolabile ale ninurilor. Recurenta durerii poate sa raspunda la repetarea tratamentului cu apa calda. Crioterapia este contraindicata. Opiaceele ajuta la ameliorarea durerii, la fel ca si infiltrarea locala in rana si blocarea regionala a nervilor cu o mixtura cu lidocaina 1%, bupivacaina 0,5% si bicarbonat de sodiu, in concentratii 5:5:1. Dupa inmuiere si anestezie, plaga trebuie explorata si debridata. Radiografia poate fi de ajutor in identificarea si localizarea corpilor straini. Dupa explorare si debridare, plaga trebuie irigata abundent cu apa calda sterila, solutie salina sau solutie iodata 1%. Cu exceptia cazurilor in care sutura plagii este necesara imediat pentru hemostaza, plagile trebuie lasate deschise pentru a se vindeca cu sutura secundara sau cu sutura primara intarziata. Imunizarea antitetanica trebuie adusa la zi. Tratamentul antibiotic trebuie luat in considerare pentru plagile serioase si pentru inocularea gazdelor imunocompromise. Antibioticele administrate initial trebuie sa acopere speciile de stafilococ si streptococ. Daca victima este imunocompromisa sau daca apare infectia, spectrul de acoperire antibiotica trebuie largit pentru a include si speciile de vibrio.

SURSE DE ANTIVENINURI SI ALTE MIJLOACE DE AJUTOR Un antinin pentru intepaturile pestelui piatra (si pestelui scorpion - intepaturile sere) preparat in Australia de catre Commonwealth Serum Laboratories (CSL; 45 Poplar Road, Parkville, Victoria, Australia 3052; 61-3-389-l911; fax 61-3-389-l434) este disponibil in Statele Unite prin farmaciile Departamentului de Urgente al spitalului Sharp Cabrillo, San Diego, CA, (619) 221-3429 si Departamentul de Urgente din Community Hospital of Monterey Peninsula (CHOMP), Monterey, CA, (408) 625-4900.
Antininul polivalent pentru muscatura sarpelui marin este disponibil prin CSL sau CHOMP. Daca nu este disponibil antininul pentru sarpele de mare, trebuie folosit antininul pentru sarpele tigru (N. Scutatus).



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor

  Sectiuni Afectiuni cauzate de muscaturi de reptile si inocularea de venin de catre vietati marine:


     
    Fa-te cunoscut!
    Invitatie Online - promoveaza produse medicale

    Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

     

    Creaza cont si exprima-te

    vizitatorii nostri pot fi clientii tai
    Cauta in site:  
     
    Taguri:
    buze amare hydrastis canadensis hepar sulfur
    Sambata
    2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022 2023 2024