mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  

Infectii determinate de virusuri transmise prin artropode si rozatoare
Index » Boli infectioase » Infectii determinate de virusuri transmise prin artropode si rozatoare
» Febra phlebotomica

Febra phlebotomica


Share




Musca Phlebotomus papa-tasi transmite febra flebotomica .Musca femela se poate infecta pe cale orala atunci cand ingera un pranz hematogen si poate transmite rusul urmasilor cand isi depune ouale dupa un al doilea pranz hematogen. Acest mod de transmitere predominant prin oua a fost recunoscut pentru prima data in randul dipterelor si complica controlul rusurilor. Denumirea anterioara pentru febra phlebotomica, "febra de 3 zile\", descrie in mod instructiv evolutia scurta, debilitanta, asociata cu aceasta infectie esential benigna. Nu exista nici eruptie, nici implicare a SNC, iar ndecarea completa este regula.
Febra phlebotomica apare in zona circummediteraneana, extinzandu-se spre est din Balcani in China, precum si in Orientul Mijlociu si Asia de Sud-Vest. Vectorul se gaseste atat in mediul rural, cat si in cel urban si este cunoscut pentru dimensiunile sale mici, care il fac capabil sa penetreze ecranele si plasele standard pentru tantari, si pentru zborul sau pe distante scurte. Au fost descrise epidemii in urma dezastrelor naturale si a razboaielor. In unele parti ale Europei, populatia de phlebotomi si transmiterea rala au fost mult reduse prin dezinfectiile extensive de dupa al Doilea Razboi Mondial facute pentru controlul malariei, iar prevalenta continua sa scada. O trasatura comuna a bolii in zonele endemice consta in rata inalta de contagiozitate in randul turistilor si a personalului militar, cu imbolnari putine sau absente in randul populatiei locale, care este protejata dupa o infectie din copilarie. In plus fata de cele doua specii de rusuri bine caracterizate, Sicilian si Naples, care nu ofera protectie incrucisata, peste 30 phleborusuri inrudite sunt transmise de muste si tantari, dar majoritatea au o semnificatie necunoscuta pentru sanatatea umana.


BOALA VIRUSULUI TOSCANA Virusul Toscana este un Phleborus (familia Bunyaridae) transmis in principal de musca circummediteraneana, Phlebotomus perniciosus. Gazda vertebrata amplificatoare, daca exista vreuna, este necunoscuta. Infectia cu rus Toscana este obisnuita in timpul verii in randul rezidentilor din zonele rurale si a celor ce isi petrec vacanta acolo; un numar de cazuri au fost identificate in randul turistilor ce se intorceau in Germania si Scandinaa. Boala se poate manifesta ca o afectiune febrila necomplicata, dar deseori este asociata cu meningita aseptica, cu izolarea rusului din LCR.
BOALA VIRUSULUI PUNTA TORO Dintre cele cateva phleborusuri care sunt asociate cu phlebotomi din Lumea Noua si infecteaza omul, rusul Punta Toro este cel mai bine cunoscut. Boala determinata de acest rus este asemanatoare clinic, dar difera epidemiologie de cea cauzata de rusurile Napoles si Sicilian. Infectiile cu rusul Punta Toro sunt sporadice si se dobandesc in padurile tropicale, unde vectorii stau pe tulpinile copacilor. Nu au fost raportate epidemii, dar prevalenta anticorpilor in randul locuitorilor satelor din zonele endemice indica o rata cumulativa a expunerii de-a lungul etii de peste 50%.


FEBRA DENGA

Toate cele patru rusuri denga distincte (denga 1-4) au ca principal vector pe A. aegypti, si toate determina un sindrom clinic similar. in cazuri rare, infectia secundara cu un serotip de rus denga diferit de cel implicat in infectia primara duce la aparitia FH denga cu soc sever ( mai jos). Cazuri sporadice sunt observate in zone cu transmisie endemica si boala epidemica. A fost silita transmiterea pe tot parcursul anului intre latitudinile de 25N si 25S, si se crede ca in Statele Unite pot avea loc incursiuni sezoniere ale rusului pana in nord in Philadelphia. Odata cu raspandirea in crestere a tantarului vector peste tot la tropice si in zonele subtropicale, zone largi ale globului au devenit vulnerabile la introducerea rusului denga, mai ales de catre oamenii infectati care calatoresc pe calea aerului, iar atat febra cat si FH denga inrudita den din ce in ce mai obisnuite. Conditii favorabile pentru transmiterea febrei denga exista in sudul Statelor Unite, iar o explozie a actitatii febrei denga se asteapta in aceste regiuni, mai ales de-a lungul frontierei mexicane, unde apa poate fi stocata in containere si, de aceea, numarul de A.aegypti poate fi mai mare; acest tantar, care este, de asemenea un vector eficient pentru rusurile febrei galbene si chikungunya, se inmulteste tipic in preajma habitatelor umane, folosind apa relativ proaspata din surse precum recipiente de apa, vaze, containere aruncate, coaja de nuca de cocos si anvelopele vechi. A.aegypti de obicei sta in interiorul locuintelor si inteapa in timpul zilei.

Dupa o perioada de incubatie de 2-7 zile, la pacientul tipic apare un debut brusc cu febra, cefalee, dureri retroorbitale, si dureri de spate, impreuna cu o mialgie severa, care au dat denumirea colocala de \"febra oaselor rupte\". Deseori exista o eruptie maculara in prima zi, precum si adenopatie, cule pe bolta palatina si sclere injectate. Boala poate dura o saptamana, cu simptome aditionale, de obicei anorexie, greata sau varsaturi, hipersensibilitate cutanata marcata si - aproape de momentul defervescentei- o eruptie maculopapuloasa ce incepe pe trunchi si se raspandeste spre extremitati si fata. Deseori se observa epistaxis si petesii dispersate in denga necomplicata, iar leziunile gastrointestinale preexistente pot sangera in timpul bolii acute.


Datele de laborator includ leucopenia, trombocitopenia, si, in multe cazuri, cresterea nivelului transaminazelor serice. Diagnosticul se pune cu IgM ELISA sau prin serologie cu seruri pereche in timpul recuperarii sau prin detectarea antige-nului in timpul fazei acute folosind ELISA sau RT-PCR. Virusul este usor de izolat din sange in faza acuta, daca se foloseste inocularea tantarilor sau culturi de celule de tantari.


FEBRA CAPUSEI DE COLORADO

Anual in Statele Unite se raporteaza cateva sute de cazuri de febra de capusa de Colorado. Aceasta infectie se dobandeste din martie pana in noiembrie prin muscatura unei capuse infectate Derma-centor andersoni in regiunile muntoase vestice la altitudini de 1200 pana la 3000 m (4000 pana la 10000 picioare). Mamiferele mici servesc drept gazda amplificatoare. Cea mai obisnuita prezentare consta in febra si mialgii; meningoencefalita nu este neobisnuita si s-au descris de asemenea forme cu boala hemoragica, pericardita, miocardita, orhita si manifestari pulmonare. intr-un numar extrem de mic de cazuri apar eruptii. Boala dureaza de obicei 7-l0 zile si este frecvent bifazica. Cele mai importante consideratii de diagnostic diferential de la inceputul secolului au fost febra patata a Muntilor Stancosi si tularemia.
Infectia eritroblastilor si a altor celule ale maduvei cu rusul febrei de capusa de Colorado are ca rezultat aparitia si persistenta (pentru cateva saptamani) eritrocitelor ce contin rusuri. Aceasta trasatura, detectata pe frotiuri colorate prin imunofluorescenta, poate fi utila pentru diagnostic. Laboratorul clinic detecteaza leucopenie si trombocitopenie.


INFECTIA CU ORBIVIRUS

Orbirusurile contin multi patogeni umani si veterinari. De exemplu, rusul Orungo este larg transmis de catre tantari in Africa tropicala si determina boli febrile la oameni. Complexul Kemerova include rusurile Kemerova, Lipovnik si Tribec din Rusia si Europa Centrala. Aceste rusuri sunt transmise de catre capuse si sunt asociate cu boli febrile si neurologice.



Tipareste Trimite prin email











loading...



Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2018 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Boli infectioase:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai