mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Infectii determinate de virusuri transmise prin artropode si rozatoare
Index » Boli infectioase » Infectii determinate de virusuri transmise prin artropode si rozatoare
» Trasaturile principale ale virusurilor transmise de artropode si rozatoare

Trasaturile principale ale virusurilor transmise de artropode si rozatoare







Desi acest modul discuta trasaturile majore ale unor rusuri selectionate ce se transmit prin artropode si rozatoare, el nu se ocupa de peste 500 alte rusuri zoonotice distincte recunoscute, din care aproximativ o patrime infecteaza omul. Virusurile zoonotice sufera o evolutie genetica, "noi\" rusuri zoonotice fiind descoperite, iar epidemiologia rusurilor zoonotice continua sa se dezvolte prin modificarile de mediu ce afecteaza vectorii, rezervoarele si oamenii. Aceste rusuri zoonotice sunt cele mai numeroase la tropice, dar se gasesc de asemenea in climatele temperat si rece. Distributia si actitatea lor sezoniera poate fi variabila si deseori depinde mult de conditiile ecologice, precum temperatura si ploile, care la randul lor afecteaza densitatea vectorilor si a rezervoarelor si dezvoltarea infectiei.

Mentinere si transmitere
Virusurile transmise prin artropode isi infecteaza vectorul dupa ingestia unui pranz hematie de la o vertebrata cu remie. Vectorii dezvolta apoi o infectie sistemica cronica, pe masura ce rusul penetreaza intestinul si se raspandeste in corp. Virusul ajunge in final in glandele salivare in timpul unei perioade cunoscuta drept incubatie extrinseca si care dureaza in mod tipic 1 pana la 3 saptamani la tantari. In acest moment artropodul este capabil sa continue lantul transmiterii prin infectarea altei vertebrate la un pranz hematogen ulterior. in general artropodul nu este afectat de infectie, iar partenerul natural vertebrat dezvolta de obicei doar o remie tranzitorie fara o boala edenta. Un mecanism alternativ de mentinere a rusului in gazdele sale artropode este transmiterea prin oua, care este cea mai obisnuita in randul membrilor familiei Bunyaridae.


Virusurile transmise de rozatoare, cum ar fi hantarusurile si arenarusurile, se mentin in natura prin infectia cronica transmisa intre rozatoare. La fel ca si in ciclurile rusurilor transmise de artropode, exista de obicei un mare grad de specificitate intre rus si animalul rozator, si nu exista o boala edenta a rezervoarelor/vectorilor.

Epidemiologie
Distributia rusurilor transmise de artropode si rozatoare este restransa la zonele locuite de vectorii / rezervoarele lor si ofera un indiciu important in diagnosticul diferential. Tabelul 200-2 arata distributia geografica aproximativa a celor mai importante dintre aceste rusuri. Membri ai fiecarei familii, fiecarui gen si chiar ai fiecarui grup inrudit serologic apar de obicei in fiecare zona dar pot sa nu fie patogeni in toate zonele sau pot sa nu fie o cauza a bolii recunoscuta in mod obisnuit in toate zonele, si astfel pot sa nu fie inclusi in el. Desi in general nu exista o boala edenta la rezervoarele vertebrate, boala la specii tinta neumane poate fi un indiciu diagnostic folositor, iar testele serologice pe animale selectate pot fi o metoda utila de monitorizare a circulatiei rusurilor.
Majoritatea acestor boli sunt dobandite in asezari rurale; cateva au vectori urbani. Virusurile Seoul, ale febrei phleboto-mului si Oropouche sunt exemple de rusuri urbane, dar
cele mai noile sunt rusurile febrei galbene, febrei denga si chikungunya, care se transmit intre oameni prin intermediul tantarului Aedes aegypti ca vector principal sau alternativ. Un istoric de intepatura de tantar are o importanta diagnostica mica la un indid; un istoric de intepatura de capusa este mai specific din punct de vedere al diagnosticului. Este deseori raportata expunerea la rozatoare a persoanelor infectate cu un arenarus sau hantarus, dar are o specificitate mica. intr-adevar, aerosolii pot infecta persoane care nu-si amintesc sa fi vazut macar rozatoare.


Sindroame

Bolile umane determinate de rusuri transmise de artropode sau rozatoare sunt deseori subclinice. Spectrul posibilelor raspunsuri la infectie este larg, iar cunostintele noastre despre consecintele majoritatii acestor infectii sunt limitate. Sindroamele uzuale asociate cu aceste rusuri au fost grupate in patru categorii: febra si mialgii, artrite si eruptii, encefalite si febra hemoragica. Desi pentru scopul acestei discutii, majoritatea rusurilor au fost plasate intr-un singur grup, categoriile se suprapun partial adesea. De exemplu, rusurile encefalitei West Nile si encefalitei cabaline venezuelene sunt discutate ca rusuri encef alitice, dar in timpul epidemiilor ele pot determina multe cazuri cu sindroame moderate si cazuri relativ rare de encefalita. in mod similar, rusul febrei Rift Valley este bine cunoscut ca o cauza de FH, dar rata atacurilor de boli febrile este mult mai inalta, iar encefalita apare si ea ocazional. Virusul coriomeningitei limfocitare (CML) este clasificat ca o cauza de febra si mialgii, deoarece acest sindrom este cea mai frecventa manifestare a bolii si, chiar atunci cand apare o boala a sistemului nervos central (SNC), ea este precedata de obicei de febra si mialgii. Infectia cu rusul denga este considerata drept o cauza de febra si mialgii (febra denga), deoarece acestea sunt de departe cele mai frecvente manifestari in lume si este sindromul cel mai probabil de a fi intalnit in Statele Unite: oricum, FH denga este de asemenea discutata in sectiunea FH, datorita patogenezei sale complicate si importantei in practica pediatrica in anumite zone de pe glob.



Diagnostic
Diagnosticul de laborator este necesar in orice caz dat, desi epidemiile furnizeaza ocazional indicii clinice si epidemiologice pe care se poate baza o supozitie asupra etiologiei. Pentru majoritatea rusurilor transmise de artropode si rozatoare, mostre de ser din faza acuta (recoltat in interval de pana la 3 sau 4 zile de la debut) au pus in edenta microorganismele, iar serurile pereche au fost folosite cu o varietate de teste pentru a demonstra titrul de anticorpi in crestere. Eforturile intensive de a dezvolta teste rapide pentru FH au avut ca rezultat o tehnica imunoenzimatica pentru detectarea antigenelor (ELISA) si o tehnica ELISA cu captura IgM, ce pot furniza un diagnostic in interval de cateva ore pe baza unei singure mostre de ser si sunt deosebit de folositoare in cazurile grave. Teste mai sensibile bazate pe reactia de polimerizare in lant cu revers-transcriptaza (RT-PCR) pot pune diagnosticul pe baza mostrelor ce nu contin antigen detecil si pot de asemenea furniza informatii genetice folositoare despre rus. Date preliminare sugereaza ca teste similare aplicate unor sindroame febra-mialgii ar avea rezultate pozitive daca s-ar dezvolta in continuare. Infectiile cu hanta-rusuri difera de celelalte discutate aici prin aceea ca boala severa acuta este imunopatologica; pacientii au IgM serice ce servesc ca baza pentru un test specific si sensibil. Fiecare ELISA trebuie sa includa pentru fiecare mostra de ser testata un numar etalon ce are incorporat un antigen negativ; omiterea frecventa a unui astfel de etalon a avut ca rezultat numeroase rezultate fals-pozitive la testele diagnostice.
In momentul diagnosticului, pacientii cu encefalita in general nu mai sunt remici sau antigenemici si de obicei nu au rusuri in lichidul cefalorahidian (LCR). In aceasta situatie, valoarea metodelor serologice este validata. Captura IgM este folosita din ce in ce mai mult pentru testarea serului si a LCR. ELISA pentru IgG sau serologia clasica este folositoare in evaluarea expunerii din trecut la rusuri, din care multi circula in zone cu o infrastructura medicala minima si uneori determina infectii usoare sau subclinice.
Restul acestui modul ofera descrierile generale ale principalelor sindroame determinate de rusurile transmise prin artropode si rozatoare, apoi se adreseaza diferentelor specifice intre boli. Este important de retinut ca majoritatea bolilor luate in considerare nu au fost studiate in detaliu cu mijloace medicale moderne si astfel datele disponibile pot fi incomplete sau partinitoare.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Boli infectioase:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai