mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Traumatisme craniene si ale coloanei vertebrale
Index » Afectiuni neurologice » Traumatisme craniene si ale coloanei vertebrale
» Contuziile, hemoragiile cerebrale si leziunile prin sectionare

Contuziile, hemoragiile cerebrale si leziunile prin sectionare







Leziunile emisferelor Contuziile de pe suprafata creierului si hemoragiile profunde sunt rezultatul fortelor mecanice care deplaseaza emisferele fata de craniu. Decelerarea creierului impotriva suprafetei interioare a craniului produce contuzii atat in punctul de impact (leziuni de impact), cat si in regiunea antipolara (leziuni de contraimpact). Traumatismele sere, care produc stare prelungita de inconstienta, produc de obicei diferite contuzii, de la mici petesii corticale superficiale la distrugeri hemoragice si necrotice ale unor portiuni largi din emisfere. Deoarece miscarea emisferelor le aduce in contact cu proeminentele sfenoidului si ale altor oase din regiunea bazala frontala, impactul cu corpuri cu suprafata mare, cum ar fi bordul automobilelor, sau cele ulterior caderii in timpul betiei produce in mod tipic contuzii ale suprafetelor orbitale ale lobilor frontali si ale portiunilor anterioare si bazale ale lobilor temporali. La aplicarea unei forte din lateral, de exemplu prin lovirea de rama usii masinii, contuziile apar pe conxitatea emisferelor.


Contuziile sunt vizibile la scanarea TC sau RMN aparand precoce ca arii hiperdense neomogene la CT si ca arii hiperin-tense la RMN datorita cheagurilor de sange imprastiate in zone corticale si subcorticale ( ura 374-l); adeseori exista un efect de masa asociat care distorsioneaza santurile adiacente si ntriculii laterali. in aproape toate cazurile exista de asemenea un oarecare grad de hemoragie subarahnoidiana care poate fi detectat prin scanare sau punctie lombara. Dupa mai multe ore, tesutul inconjurator edematiat apare ca un inel de joasa densitate. Contuziile sferice neregulate, confluente pot fi diferentiate de hemoragiile cerebrale, deoarece contuziile se extind spre suprafata corticala. Dupa o saptamana, unele contuzii au o zona inconjuratoare asemanatoare unui inel care se accentueaza la administrarea de substanta de contrast, lucru care poate duce la confuzii cu tumori sau abcese. Reactiile gliale sau ale macrofagelor incep intr-un interval de 2 zile, avand ca rezultat, dupa ani, depresiuni cicatriceale colorate cu hemosiderina pe suprafata corticala (plagi galbene), care sunt o sursa de epilepsie posttraumatica.
Semnele clinice produse de contuzii variaza in functie de localizarea si dimensiunile lor; cel mai des este intalnita o hemipareza sau orientarea privirii intr-o directie preferentiala, similar ictusului in teritoriul arterei cerebrale medii. Contuziile largi bilaterale produc coma cu posturi in extensie; cand contuziile sunt limitate la lobii frontali, apare o stare abulica, taciturna, sau de selie nemotivata si indiferenta. Contuziile lobilor temporali produc un sindrom combativ agresiv, descris mai jos. In contuziile sere, efectul secundar de edematiere progresiva este latura cea mai amenintatoare a leziunii. Coma si semnele de compresie secundara a trunchiului cerebral (dilatatia pupilara) domina ulterior. Crizele epileptice post-trau-matice aparute imediat dupa impact sunt rare in contuzii, ele aparand, in general, la mai multe saptamani dupa producerea traumatismelor acute ale capului.
Hemoragiile profunde din substanta alba centrala pot fi rezultatul contuziilor confluente din profunzimea unui sant cerebral. Totusi, hematoamele ganglionare, diencefalice si alte hematoame profunde datorate fortelor de torsiune sau de sectionare care se exercita in creier apar independent de leziunile de suprafata. Zonele din jurul acestor hematoame pot deni edematiate, avand ca rezultat disfunctii neurale ce corespund regiunilor afectate si cresterea progresiva a presiunii intracraniene. Hemoragiile unice, mari, dupa traumatisme minore pot sa apara la pacientii cu diateze hemoragice sau la cei varstnici, uneori legate de amioidoza cerebrovasculara. Alt tip de leziuni ale substantei albe sau de leziuni "prin sectionare\" consta din distrugerile acute diseminate ale axonilor in momentul impactului. Ariile de substanta alba afectate sunt inlocuite prin proliferare gliala intr-un interval de mai multe luni. Acestea sunt in mod caracteristic mici arii de distrugere tisulara in corpul calos si in regiunile dorsolaterale ale puntii, dar aceste arii nu pot fi evaluate la scanare. Se pare ca exista o distrugere continua traumatica a tesuturilor profunde care se extinde de la leziunile microscopice limitate prin sectionare, la cheaguri mari, circumscrise in interiorul tesutului lezat. Prezenta leziunilor axonale prin sectionare diseminate in profunzimea substantei albe a ambelor emisfere, numite injurii axonale difuze, a fost propusa pentru a explica coma persistenta sau starea getativa, dar hemoragiile mici din mezencefal si regiunea inferioara a diencefalului sunt


deseori cauza. Doar leziunile sere prin sectionare care contin sange sunt vizualizabile la TC, frecnt in corpul calos si centrul semioval, dar in cateva zile dupa lezare, RMN este capabila sa le evidentieze in toata substanta alba (ura 374-2), in special in cazul utilizarii secntelor ecoRM ale gradientului.
Ocazional, in special la copii traumatismele capului produc edematierea difuza a creierului intr-un interval de cateva ore dupa traumatism, desi scanarea TC esueaza in a vizualiza leziuni sau hemoragii focale. Edematierea creeaza un efect compresiv cu consecinte dezastruoase. Aceasta problema este datorata probabil distractiilor microvasculare si cresterii masi a fluxului sanguin cerebral.
Hemoragiile cerebrale profunde pot aparea la un interval de mai multe zile dupa traumatismele sere. Deteriorarea neurologica subita, aparuta deseori la pacientii deja comatosi, sau o crestere brusca si inexplicabila a presiunii intracraniene trebuie sa duca prompt la un examen TC.
Simptomele reziduale si semnele compresiei primiti sau secundare ale hemoragiilor trunchiului cerebral sau leziunilor ischemice includ tremorul cerebelos, midriaza, anomalii de miscare a globilor oculari sau sindromul de "blocare interna\" ( modulul 24). Hemoragiile mezencefalice sau diencefalice sunt singurele leziuni traumatice directe ale trunchiului cerebral bine definite responsabile pentru coma. Multe alte leziuni care determina coma si ulterior stare getativa persistenta care nu sunt explicate prin TC se datoreaza probabil leziunilor difuze de sectionare a axonilor in emisferele cerebrale sau anoxiei-ischemice sere la momentul traumatismului.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor