mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  

Traumatisme craniene si ale coloanei vertebrale
Index » Afectiuni neurologice » Traumatisme craniene si ale coloanei vertebrale
» Hematoamele subdurale si epidurale

Hematoamele subdurale si epidurale


Share



in traumatismele severe ale capului, hemoragiile subdurale sau cele dintre dura mater si craniu (epidurale) pot fi asociate cu contuzii si alte leziuni, facand dificila stabilirea contributiei lor relative la starea clinica. Oricum, hematoamele subdurale si epidurale apar deseori ca leziuni primare, fiecare cu trasaturi clinice si radiologice caracteristice. Deoarece efectul compresiv al hemoragiei si cresterea presiunii intracraniene constituie riscuri vitale, este important sa se stabileasca imediat diagnosticul prin scanare TC sau RMN (ura 374-2) si sa se efectueze ecuarea prin metode chirurgicale.
Hematomul subdural acut Hematoamele subdurale acute devin simptomatice intr-un interl de minute sau de ore dupa producerea traumatismului. Pana la o treime din pacienti prezinta un interl de luciditate pana la instalarea comei, dar majoritatea sunt somnolenti sau comatosi din momentul traumatismului. Pacientii vigili se g de cefalee unilaterala si frecvent au o pupila usor dilatata pe partea respecti. Stuporul sau coma si dilatarea pupilara unilaterala sunt semnele majore ale hematoamelor mai mari. Dilatatia pupilara este de obicei ipsilaterala, dar in 5 pana la 10% din cazuri este contralaterala hematomului. Semnele de lateralizare, cum ar fi hemipareza, pot da un indiciu, dar pot fi ipsilaterale cheagului. Scanarea TC evidentiaza cheagul, permitand ecuarea timpurie. Gradul deplasarii liniei mediane este deseori disproportionat de mare fata de marimea aparenta a cheagului intr-o sectiune axiala la scanarea TC, dar, in general, regulile care coreleaza deplasarea cu nivelul de constienta, subliniate in modulul 24, raman utile. in deteriorarile acute la pacientii cu stare de alerta diminuata si cu dilatatie pupilara, gaurile de trepan sau craniotomia de urgenta sunt masurile adecte chiar fara confirmarea radiografica prealabila a hematomului subdural. Un sindrom subacut cu somnolenta, cefalee, confuzie sau o usoara hemipareza aparuta dupa un interl de cate zile pana la 2 saptamani de la traumatism este intalnit la alcoolici si la rstnici.


Traumatismele craniene directe nu sunt necesare pentru producerea unei hemoragii subdurale; fortele de acceleratie singure, ca cele din loviturile bruste, sunt suficiente, indeosebi la rstnici. Majoritatea hematoamelor subdurale sunt colectii crescande pe convexitatea emisferica, adiacente unor grade riabile de contuzii hemoragice de suprafata. Cheagurile mai mari se presupune ca au o origine in principal venoasa, desi deseori sunt descoperite sedii aditionale de sangerare arteriala, iar unele, cand sunt explorate chirurgical, par sa fie exclusiv arteriale. Majoritatea sunt localizate pe suprafata frontotemporala, mai putin frecvent in fosa mijlocie inferioara sau pe suprafata polilor occipitali. Cazurile mai putin obisnuite de cheaguri interemisferice ale fosei posterioare sau bilaterale pe convexitati sunt dificil de diagnosticat clinic, desi apare somnolenta si pot fi detectate semnele patognomice pentru fiecare regiune. Hematoamele subdurale mici pot fi asimpto-matice si de obicei nu necesita tratament.

Hematomul epidural acut
Hematoamele epidurale se dezvolta mai rapid decat hematoamele subdurale si prin urmare pot fi mai derutante. Ele apar in 1 pana la 3% din totalul traumatismelor capului, in pana la 10% din cazurile grave, si sunt mai putin frecvent insotite de leziuni corticale subiacente decat hematoamele subdurale. Majoritatea pacientilor sunt inconstienti la prima examinare. Un "interl de luciditate\" de mai multe minute sau ore inainte de a se instala coma este cel mai caracteristic semn al hemoragiei epidurale, desi nu este frecvent si in nici un caz hemoragia epidurala nu este singura afectiune in care apare acest aspect legat de timp.
Localizarea unui hematom epidural supraiacent convexitatii temporale laterale este explicata prin originea sa in sele durale perforate, cel mai frecvent in artera meningeala medie. Majoritatea pacientilor au fracturi ale portiunii scuamoase a osului temporal, pe traiectul selor care sunt perforate. Hematomele epidurale frontale, temporale inferioare sau occipitoparietale sunt mai putin frecvente, aparand atunci cand fracturile lezeaza ramuri ale arterei meningeale medii. Hematoamele epidurale detaseaza dura mater, care este strans aderenta de fata interna a craniului, producand un cheag cu o forma caracteristica, lenticulara, la scanarea TC. Ele pot fi mai putin frecvente la rstnici, datorita aderentei mai mari a durei mater la craniu, care se produce o data cu inaintarea in rsta. Hematoamele epidurale ale fosei posterioare sunt rare si dificil de detectat clinic (majoritatea fiind rezultatul unei interventii chirurgicale, cum ar fi rezectia unui neurinom acustic).

Hematomul subdural cronicIn hematomul subdural cronic, existenta unei cauze traumatice anterioare este mai rar intalnita; 20 pana la 30% dintre pacienti nu relateaza un istoric de traumatism, in special pacientii rstnici sau cei cu o diateza hemoragica. Traumatismul care il produce poate fi banal (lovirea capului de creanga unui copac, o frana brusca in masina cu inclinarea in fata sau un contact minor al capului in timpul unei caderi sau al unei lipotimii) si este deseori uitat, deoarece este indepartat in timp. Urmeaza o perioada de saptamani sau chiar luni pana cand apar durerile de cap (frecvent, dar nu in mod constant), incetinirea gandirii, confuzia, modificarile de personalitate, crizele epileptice si/sau o usoara hemipareza. Fluctuatia severitatii cefaleei este tipica, aparand deseori la modificarile pozitiei. Multe hematoame subdurale cronice sunt bilaterale si duc la sindroame clinice inselatoare. loul clinic initial este deseori al unui ictus, al unei tumori cerebrale, al unei intoxicatii medicamentoase sau al unei demente depresive, senile sau de alt tip, cea din urma datorandu-se faptului ca somnolenta, neatentia sau incoerenta in gandire sunt mai pregnante decat semnele de focar, cum ar fi hemipareza. Hemianestezia sau hemianopsia sunt rareori obserte, probabil datorita faptului ca structurile anatomice care deservesc aceste functii sunt profunde si nu sunt usor de comprimat. Diagnosticul trebuie luat in calcul in dementele cu debut rapid, indeosebi daca este prezenta cefaleea.


Ocazional, pacientii cu hematoame cronice manifesta scurte "episoade\" de hemipareza sau de afazie care in mod tipic dureaza mai mult de 10 minute si sunt nediferentiabile clinic de atacurile ischemice tranzitorii. Pacientii cu hematoame subdurale bilaterale mici nedetectate par sa nu tolereze bine interventiile chirurgicale, anestezia si medicamentele care deprima sistemul nervos, ramanand deseori somnolenti sau confuzi lungi perioade de timp, postoperator.
Radiografiile craniului sunt de obicei normale, cu exceptia unei deplasari spre o parte a unui corp pineal calcificat. Ocazional la radiografie poate aparea o fractura nebanuita. Scanarea TC fara injectare de substanta de contrast evidentiaza in mod tipic o masa de joasa densitate deasupra convexitatii unei emisfere, dar intre 2 si 6 saptamani dupa sangerarea initiala poate evidentia numai o deplasare a structurilor de pe linia mediana si o compresiune asupra ventriculilor laterali, deoarece cheagul este izodens cu creierul adiacent. Hematoamele cronice bilaterale sunt deseori neobserte datorita absentei deplasarii tesuturilor laterale. O imagine "hipernormala\" la scanarea TC, cu santurile corticale vizibile in totalitate si cu ventriculii mici la un pacient in rsta trebuie sa sugereze diagnosticul de hematoame izodense bilaterale. Injectarea de substanta de contrast pune in evidenta o capsula fibroasa sculara care inconjoara cheagul. RMN este eficienta in identificarea unui cheag subacut sau cronic ( ura 374-3). Punctia lombara nu este recomandata pentru diagnostic, datorita riscului de a agra deplasarea tesuturilor, dar daca este facuta, evidentiaza o xantocromie si un numar riabil de hematii in LCR. Hematoamele subdurale cronice se pot extinde treptat si ulterior pot sa se manifeste clinic ca o tumora. Tratamentul cu glucocorticoizi este suficient in unele cazuri, dar ecuarea chirurgicala este cel mai adesea salutara. Membranele fibroase (pseudomembranele) care cresc din dura mater si incapsuleaza regiunea necesita rezectia chirurgicala pentru a impiedica recurenta acumularii de lichid. Hematoamele mici sunt in mare parte resorbite si raman numai membranele in curs de organizare, calcificandu-se dupa multi ani.



Tipareste Trimite prin email


Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2017 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Afectiuni neurologice:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai