Tratament profilactic
Datorita elutiei posibil nefarabile a bolnavilor cu gastrita de stress este indicata luarea unor masuri de tratament profilactic la bolnavii cu factori de risc. Mijloacele terapeutice profilactice care s-au dovedit a fi eficace sunt:
. alcalinizarea orala cu antiacide pe sonda naso-gastrica cu mentinerea pH-ului lumenal la valori peste 3,5-4;
. antagonistii de receptori H2 asigura cresterea constanta a pH-ului intralumenal;
. administrarea de Sucralfat (1 g la 6 ore) poate fi la fel de efectiva ca si cea de antiacide sau blocante de receptori H2 prin fixarea sa pe zonele erodate. in plus, nemodificand pH-ul, nu farizeaza popularea microbiana a stomacului. Actualmente pare a fi metoda profilactica preferata.
Profilaxia gastritei acute postmedicamentoase presupune luarea unor masuri care sa reduca intensitatea de actiune a factorului agresiv: administrarea acestor medicamente dupa mese, in forme tamponate sau asociate cu antiacide. Vor fi evitate la bolnavii cu predispozitie ulceroasa.
Tratament medical
Cuprinde, in functie de gravitatea hemoragiei, masuri imediate si energice de terapie intensiva specifice
hemoragiilor digestive superioare. Astfel este necesara corectarea lemiei cu sange integral; deficitele de coagulare r fi corectate prin administrare de plasma proaspata, masa trombocitara.In cadrul primelor masuri de tratament medical se incadreaza de asemenea montarea unei sonde naso-gastrice utila atat pentru decomprimarea stomacului cat si pentru spalarea cu solutii alcaline si reci, masura care previne fibrinoliza la locurile de sangerare, secretia de gastrina prin distensie gastrica. Cea mai mare parte a cazurilor de gastrita acuta de stress (80%) raspunde la aceste masuri de tratament medical (1, 2).
Concomitent cu masurile mentionate este imperativa reducerea medicamentoasa a aciditatii gastrice cu mentinerea unui pH peste 5 cu antiacide, antagonisti de receptori H2, inhibitori ai pompei de protoni.
Tratamentul endoscopic realizeaza hemostaza prin electrocoagulare, injectarea de adrenalina 1/10 000 sau fotocoagulare cu laser. Rezultatele obtinute pana in prezent au se refera la un numar suficient de cazuri de gastrita acuta hemoragica si eroziva, nefiind astfel relevante (2).
Tratamentul intravascular dupa angiografie a obtinut rezultate incurajatoare prin injectarea selectiva de vasopresina in circulatia schnica prin artera gastrica stanga sub forma de perfuzie continua 48-72 ore. O alta tehnica angiografica utilizata este embolizarea prin cateter cu gelfoam, cheaguri autologe (2).
Tratament chirurgical
Un procent cuprins intre 10 si 20 din bolnavii cu hemoragie prin leziuni de gastrita acuta hemoragica si eroziva de stress rezista la masurile de tratament nechirurgical mentionate impunand interventia chirurgicala cu scop
hemostatic (2). Au fost propuse sutura directa a leziunilor hemoragice asociata cu vagotomie si piloroplastie, devasculari-zarea stomacului care ramane dependent de arterele gastrice scurte si alte cateva surse secundare sau chiar gastrectomia totala in cazurile extreme (2, 4). Aceasta ultima solutie trebuie folosita imediat dupa constatarea esecului unei operatii conservatoare. Altfel, prin folosirea unor interventii incomplete in serie (gastrectomii partiale, hemostaza directa etc.) se pierde timp, bolnavul ajungand la solutia extrema (gastrectomie totala) in conditii biologice care nu mai permit recuperarea sa (4).
Indiferent de solutia chirurgicala adoptata, hemoragia gastrica difuza ramane o procare dificila pentru chirurgi, deoarece mortalitatea postoperatorie ramane foarte ridicata pentru o leziune benigna, fiind cuprinsa intre 30-60% (2,4).
