Leziunea caracteristica este eroziunea gastrica, pierdere de substanta a mucoasei care nu depaseste musculara mucoasei. Sangerarea intr-o astfel de leziune se produce prin lezarea capilarelor mucoasei. Din aceste moti, tipul acesta de sangerare devine abundent prin multitudinea leziunilor care sangereaza fiecare cate putin (3).
Acest tip de hemoragie se deosebeste de cea provocata prin leziunile mai adanci, exulceratia simplex, care atinge vasele mari din submucoasa si de
ulcerul acut, mai profund, care erodeaza vasele din toate tunicile peretelui gastric. in asemenea cazuri sursa hemoragica este punctuala, macroscopic identificabila, ceea ce usureaza diagnosticul atat endoscopic cat si intraoperator. Localizarea precisa a sangerarii este extrem de favorabila tratamentului
hemoragiilor din aceasta categorie. in cadrul examenului endoscopic, eroziunile multiple, apar la debut ca mici zone de eritem (1-2 mm) cu
hemoragii focale si cheaguri aderente. Uneori aspectul este de zona ischemica inconjurata de zona de eritem, fapt care sugereaza tulburarile de circulatie existente. Histologic, aceste leziuni timpurii apar ca o necroza de coagulare a epiteliului de suprafata cu hemoragii mucoase circumscrise (2). Odata cu evolutia procesului, tardiv, aspectul histologic se modifica aparand aspecte de regenerare ale mucoasei asemanatoare cu cele din jurul unui
ulcer pe cale de vindecare.
In gastrita de stress leziunile sunt localizate pre-dominent la nilul corpului si fornixului gastric in timp ce in gastrita postmedicamentoasa leziunile sunt predominent antrale (1).