Este ca frecnta a doua forma de neoplazie a pielii; fata de BCC este mai putin frecnt (raport de 3/1) si este definit ca o
tumora maligna a pielii cu origine in keratinocite, cu crestere si putere de invazie rapida si cu capacitate de metastazare mare.
Epidemiologie
Este cea mai frecnta tumora maligna a mucoaselor si semimucoaselor; afecteaza in mod predominant sexul masculin si este specifica aparitia sa pe tegumente anterior afectate (cicatrice chi, tegumente iradiate etc).
Factorii etiologici
1. Primul factor etiologic incriminat este expunerea la radiatii UVB (290-320 nm), din care cauza sunt afectate predominant zonele anatomice expuse (cap, gat).
2. Carcinogenetice chimice de tipul gudroanelor, smoala, funinginea, expunerea cronica la arsenic prin ingestie sau vapori sunt dodit implicate in producerea SCC.
3. Iradierea terapeutica ce determina evolutia pe o perioada de timp a unei
dermatite de iradiere, caracterizata prin atrofie tegumentara, telangiectazii, depigmentare, keratoza, alopecie, este recunoscuta ca o etapa preneoplazica pentru SCC.
4. Imunosupresia practicata la pacientii cu transt de oragane este un factor precipitant de aparitie a SCC.
5. Zonele cicatriceale,
ulcere cronice, cicatricile insile sunt incluse la conditiile predispozante de aparitie a SCC in afara expunerii la radiatii solare. Leziunile neoplazice apar dupa o perioada lunga de timp de la leziunea initiala, au ca localizare frecnta extremitatile si semnele de malignizare; se traduc prin cresterea ulceratiei, durere, adenopatie regionala.
6. Leziuni premaligne ca xeroderma pigmentosum, keratoza actinica.
Clinica
Prima manifestare clinica este o formatiune no-dulara slab delimitata, de culoare rosie intensa si cu crusta hiperkeratozica, ce se poate ulcera pe masura ce se dezvolta.
Capacitatea de dezvoltare, invazie si metasta-zare fiind foarte mare este obligatoriu un examen clinic general riguros cu scopul de a indentifica diseminarile ganglionare si/sau organice.
Frecnt, leziunile aparute pe
buza inferioara cu aspectul unui placard alb,
ulceratii sau a unui nodul cu aspect inflamator ce se dezvolta foarte rapid, sunt greu de diagnosticat clinic ca si SCC.
Forma clinica ce apare ca o papula sau placard slab delimitat, cu semne inflamatorii intr-o zona cu keratoza actinica, este o forma de SCC in situ.-
Boala Bowen este manifestarea clinica a dezvoltarii SCC intra-epidermic, determinand o macula sau un placard slab infiltrat cu delimitare neta, dar cu forma neregulata si cu zone de hiperpigmentare. Deosebirea de BCC superficial este dificil de facut clinic, dar trebuie tinut cont de faptul ca leziunea nu apare pe piele cu leziuni anterioare sau leziuni actinice. Pe masura ce evolueaza distruge foliculii pilosi, zona centrala pierzandu-si hiperpigmentarea.
Papuloza Bowen defineste una sau mai multe papule rucoase genitale care sunt rezistente la terapie si care histologic au atipii asemanatoare cu boala Bowen. Leziunile sunt induse viral (sub tipuri
de papiloma virusuri umane) si au un potential
tumori benigne si maligne - tratament" class="alin2">malign mare.
Eritroplazia Queyrat este reprezentata de un placard rosu aprins indurat, bine delimitat si asimpto-matic, ce se dezvolta numai pe glandul penisului barbatilor necircumcizati. Histologic are aspect de SCC in situ; are dezvoltare invaziva (30% din cazuri) si capacitate de metastazare (20%).
Diagnostic diferentialIn primele etape de evolutie o formatiune tu-morala de tip SCC este greu de diferentiat clinic de BCC, keratoze premaligne, keratoacantom, sau tumori anexiale ale pielii. Din acest motiv, diagnosticul de certitudine se sileste numai dupa examen histologic, nu
biopsie incizionala ci postexcizie de tumora.
TratamentIn cazul SCC tratamentul este mai agresiv si limitele de securitate oncologica la excizie trebuie crescute.
Pentru tumori mai mici de 1 cm si care nu au semne de infiltrare a epidermului este permisa exci-zia si sutura directa a defectului. Cu cat diametrul tumorii este mai mare si zona de infiltrare mai profunda (derm, grasime) prognosticul de recurenta este mai mare si pledeaza pentru o excizie tumo-rala cat mai larga (de la 1 cm - pana la 2,3 cm de periferia tumorii) practic la cel putin diametrul tumo-ral, in acelasi timp si profunzimea exciziei chirurgicale trebuie crescuta in functie de infiltrarea structurilor subiacente (pana la nilul fasciei).
Pentru o apreciere corecta a procesului tumoral trebuie localizate entualele metastaze ganglionare. in derea limitarii recurentei este obligatoriu ca actul chirurgical sa aiba in dere si evidarea ganglionara care se efectueaza sub protectia tratamentului complementar la aproximativ trei saptamani dupa ablatia tumorii primare.
Excizia chirurgicala a tumorii si a structurilor subiacente posibil infiltrate trebuie adaptate si individualizate dupa zona anatomica (fata, gat, trunchi, zona periorbitara, pavilion auricular).
Entuala interesare a unor structuri functionale (ramuri ale nervului facial) nu justifica menajarea lor in dauna radicalitatii.
Este corect ca aprecierea marginilor dupa excizie sa fie facuta la microscop pe sectiuni inghetate (brazda lui Mohr).In cazul in care marginile defectului postexci-ziolnal sunt infiltrate tumoral excizia va fi repetata.
Defectul care ramane dupa excizia tumorala este abordat in functie de mai multi factori:
- zona anatomica cu/fara interesarea structurilor functionale;
- prezenta adenopatiei loco-regionale si a metastazelor la distanta;
- varsta pacientului.
Acoperirea defectului poate merge de la metode simple (grefa de piele) pana la plastii chirurgicale complexe (lambouri compuse transpozitionate, lam-bouri transferate liber) cu sau fara refacerea sau reconstructia entualelor structuri functionale interesate.
Alegerea unei metode chirurgicale de acoperire/ refacere a defectului dupa excizie ramane la latitudinea operatorului care trebuie sa ia in calcul factorii mentionati anterior in silirea etapelor chirurgicale dupa excizia tumorala. in permanenta trebuie avut in dere ca pacientul cu SCC trebuie monitorizat postoperator pentru supragherea unei entuale recidi. Tratamentele complementare (chimioterapie, iradiere etc.) sunt indicate de oncologi.
Incidenta mare a SCC pe tegumente anterior afectate (cicatrici postcombustionale,
ulcere cronice) obliga terapeutul ca astfel de leziuni sa fie desfiintate pe cat posibil pentru limitarea riscului de degenerare si de malignizare.
