mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Tumorile maligne ale pielii
Index » Patologia chirurgicala a mainii » Tumorile maligne ale pielii
» Melanomul malign

Melanomul malign







Melanomul malign este tumora maligna ce apare din orice celula capabila sa formeze melanina - nu este specifica numai omului pentru ca apare si la cai, caini.

Incidenta si epidemiologie
Nu este comuna aparitia ei la rasele pigmentare. Apare la varste cuprinse intre 35-55 ani si extrem de rar la copii. Incidenta mai mare la barbati si prognostic mai bun la femei unde predomina leziunile localizate pe membrele inferioare. Reprezinta 1-3% din totalul tumorilor maligne ale pielii.



Factori etiologici

1. Nevi preexistenti - nu se poate determina statistic procentul de melanoame aparute ca nevi pre-
existenti, dar este demonstrata implicarea acestora in etiologia melanoamelor.
2. Nevul displastic - leziuni dobandite care apar predominant pe spate, in numar mare, cu margini neregulate si neuniformi ca pete pigmentare (se deosebesc de alti nevi). Este un precursor al melanomului si din acest motiv astfel de pacienti trebuie supragheati in timpul vietii.
3. Nevul paros gigant este o forma unica de nev congenital. Degenerarea in melanom este fatala si conrsia incepe inca din copilarie. Acopera suprafete foarte mari pe corp, excizia facandu-se seriat inca de la varste tinere.
4. Traumatismele - desi nu este demonstrat cu certitudine ca traumatismele locale pot induce degenerare melanica, localizarea relativ frecnta in zona calcanee certifica implicarea traumelor locale in aparitia melanomului malign.
5. Radiatiile ultraviolete sunt considerate ca factor etiologic in aparitia melanomului malign. Incidenta melanomului este asociata cu expunerile recreationale intermitente si nu cu expunerea cronica.
Mecanismul de inducere a aparitiei melanomului malign este complex si presupune producerea unui "factor solar circulant\" de catre melanocitele expuse la radiatii, factor care este capabil sa produca modificari maligne in celelalte melanocite ale corpului sau la nilul unui nev preexistent. La acestea se poate adauga prezenta unor clone premaligne de melanocite ce raspund la radiatiile solare prin modificari maligne. in ultimii ani s-a demonstrat incidenta crescuta a melanomului la persoanele cu tratament imunosupresor sau cu un raspuns imun alterat.

DiagnosticIn general orice leziune pigmentata cutanata trebuie privita cu suspiciune. Istoria evolutiei leziunii - schimbarea de dimensiune, forma, culoare, cu sau fara ulceratie si sangerare, aparitia durerii - trebuie asociate cu un entual melanom si sa puna medicul in alerta.
Diagnosticul de precizie este numai histopato-logic si se face dupa indepartarea chirurgicala a tumorii.
Clinic se descriu doua tipuri majore de melanom malign:
a. forma superficiala se dezvolta radiar cu sau fara invazie rticala;
b. forma nodulara se dezvolta numai pe rticala.
Un individ cu un numar mare de nevi pe corp este un pacient cu rata de risc foarte mare pentru melanom malign.
Nevul displastic - precursor al melanomului malign - induce un risc de aparitie a formei maligne de 100 %, mai ales pentru cei care se incadreaza clinic in asa-numitul sindrom familial de nev displastic (transmitere autosomala dominanta). Acesti indivizi trebuie monitorizati intreaga viata pentru a surprinde momentul virajului spre melanom malign.
Histologic melanomul malign se caracterizeaza prin prezenta melanocitelor atipice, polimorfe, care sunt grupate in cuiburi mici, sau singulare in epi-dermul superficial, sau migrate dincolo de jonctiunea dermo-epidermica.In melanomul superficial invazia periferica este mai mare, cu mitoze frecnte atipice si tipice, cu sau fara infiltrat limfocitar si raspuns fibrovascular.In melanomul nodular invazia dermica este in bloc, iar cea periferica numai in epiderm si limitata la marginea tumorii.
Forme ca nevul Spitz, melanomul borderline, melanomul desmoplastic, sunt greu de diferentiat histologic si sunt frecnt confundate cu forme histologice de SCC.

Diagnosticul diferenjialIn principiu trebuie diferentiat de orice leziune cutanata ce evolueaza cu hiperpigmentare - lenti-gine, nevi epidermici, pete "cafea cu lapte\", nevul Becker etc. in silirea diagnosticului este esentiala anamneza corecta si precizarea etapelor de evolutie ale zonei cu hiperpigmentare.
Dupa caracteristicile clinice si histopatologice, melanomul malign a fost clasificat in cinci grupe:
1. Melanom malign lentiginos.


2. Melanom malign forma superficiala.

3. Melanom malign forma nodulara.


4. Melanom malign acral-lentiginos.

5. Melanoame neclasificate.
Melanomul malign lentiginos este leziunea pigmentata clasica ce apare la indivizi varstnici, in zone ale corpului expuse iradiatiilor solare (predominant fata si gat). Debuteaza ca o leziune pigmentata, care dupa o lunga perioada (ani) incepe sa isi mareasca suprafata (alunita Hutchinson). Este forma cea mai putin agresiva si invaziva, invazia dermului este atestata de schimbarea culorii si a suprafetei care devine neregulata. Prognosticul ca vindecare si supravietuire este cel mai bun.
Melanomul malign superficial este forma clinica cea mai frecnta, care poate aparea in orice zona a corpului, frecnt asociata cu o leziune pigmentara preexistenta (nevi intradermici). Transformarea maligna este atestata de virajul culorii, formei si dimensiunilor, cu transformarea maligna a suprafetei plate si posibil chiar ulcerare. Schimbarea de culoare se poate face spre negru, albastru, roz-rosu si nu este uniforma.
Melanom malign nodular poate aparea in oricare zona a corpului, avand evolutie scurta si forma nodulara de debut. Are culoare uniforma albastru inchis sau cenusiu si limite nete. in evolutie poate deni polipoid - semn de prognostic foarte prost.


Melanom malign forma acral-lentiginoasa defineste formele localizate pe palme, te, subinghial (zone cu expunere solara minima) si este caracteristic raselor umane pigmentate. Primul semn poate fi o pata de culoare inchisa aparuta subinghinal sau pe ta (localizare caracteristica). Prognosticul este similar cu al formelor de melanom superficial.
Melanoame maligne neclasificate - este grupa in care sunt incluse melanoamele aparute pe nevul albastru malign, melanomul desmoplastic si melanomul cu origine primara necunoscuta. Toate sunt forme cu prognostic fatal prin capacitatea mare de metastazare ganglionara si in organe vitale.In mod particular pentru melanomul malign invazia in profunzime este considerata ca un factor de apreciere a prognosticului, fiind descrise cinci nile de invazie (clasificarea Clark):
- nilul I - celule tumorale nu au penetrat membrana bazala (melanom in situ) - nu este considerat stadiu de malignitate;
- nilul II - celule tumorale sunt prezente in dermul papilar dupa ce au rupt membrana bazala;
- nilul III - celule tumorale ocupa dermul papilar si penetreaza pana la dermul reticular care este indemn;


- nilul IV - celule tumorale au penetrat dermul reticular;

- nilul V - celule tumorale au penetrat pana in grasimea subcutanata.
O alta clasificare este scala Breslow care masoara grosimea tumorii folosind un micrometru -pentru tumori mai groase de 3 mm prognosticul fiind rezervat.


Tratament

Initial trebuie facuta o evaluare completa a pacientului care sa includa istoricul, examenul fizic general, examenul leziunii si examene care sa puna in evidenta prezenta metastazelor.
Conform cu clasificarea Clark si Breslow, stadia-lizarea dupa sistemul TNM se face astfel:
- staduiul I-A T1N0M0 - tumora mai mica de 0,76 mm in grosime (sau nilul II);
- stadiul I-B T2N0M0 - tumora groasa de 0,76-l,5 mm (sau nelul III);
- stadiul II-A T3N0M0 - tumora groasa de 1,5-4 mm (sau nilul IV);
- stadiul Il-B T4N0M0 tumora mai groasa de 4,1 mm (sau nil V);
- stadiul III - oricare T, N1M0 - orice tumora care evolueaza cu adenopatie regionala;
- stadiul IV - oricare T, N2M0 sau oricare T, oricare N plus M1 sau M2 - orice tumora cu adenopatie regionala (mai mult de un grup ganglionar regional) sau metastaze in organe la distanta.
Tratamentul stadiilor I-A, I-B, II-A si Il-B
Fara indoiala ca metoda de electie in tratamentul melanomului malign este excizia chirurgicala larga la 5 cm (in medie) distanta de tumora, iar in profunzime sub fascia profunda.
Pentru tumorile mai mici de 0,76 mm in grosime, excizia trebuie facuta la 1 cm distanta, pentru tumori mai mari de 1 mm grosime, marginea exciziei trebuie sa fie la 3 cm.
Excizia chirurgicala trebuie adaptata dupa forma clinica a tumorii; pentru tumorile nodulare excizia trebuie sa fie mai agresiva fata de tumorile mela-nice lentigo.
De fapt, prognosticul este conditionat pe langa forma clinico-histopatologica a tumorii si de localizare, cele aflate pe scalp, trunchi posterior avand prognostic mai prost, ca si de sex, consideran-du-se ca la barbati rata de vindecare si de supravietuire este mai mica. Indiferent de stadiul bolii, examenul clinic si paraclinic trebuie sa aiba in dere identificarea entualeleor metastaze ganglio-nare.
Ablatia statiilor ganglionare trebuie luata in discutie obligatoriu la pacientii cu forma nodulara de melanom, la cei care au tumori cu grosime peste 1,5 mm, tumori ulcerate ca si la cei la care tumora este localizata la cap, gat, spate (in special barbati care au prognostic mai rezervat), de obicei evidarea ganglionara se practica la 3 saptamani.
Terapia adjuvanta creste rata de supravietuire dupa indepartarea tumorii primare.
Defectul postexcizional pentru tumori in stadiile I-A, I-B, II-A si Il-B permite fie inchiderea directa, fie grefarea cu piele libera despicata sau toata grosimea (in functie de localizarea defectului).
Pentru defectele de la nilul fetei se poate alege pentru acoperire un lambou local sau de cinatate, dupa ce chirurgul s-a asigurat de acuratetea exciziei si de absenta unor entuale matas-taze ganglionare.
Pentru defectele acoperite initial cu grefe de piele, intr-un timp ulterior se poate recurge la ex-pandare tisulara pentru ca rezultatul estetic sa fie imbunatatit.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor