Leziunile in BC afecteaza predominant ileonul terminal. Aceste leziuni sunt de tip inflamator si sunt evolutive. Aspectul macro si microscopic variaza in functie de acest stadiu evolutiv.
Aspect macroscopic
Intraoperator, intestinul afectat are aspect hipe-remic cu pereti ingrosati. Mezenterul corespunzator este indurat, cu ganglioni tumefiati (4, 5, 14, 19). Aceste leziuni sunt izolate sau multiple. Este caracteristica discontinuitatea leziunilor (3), existand teritorii neafectate intre zonele avand aparenta patologica, in stadii evolutive diferite.
Aspectul
intestinului pe sectiune este semnificativ. Apar
ulceratii aftoide, inflamatii transmurale, stenoze si fistule. Leziunea initiala este ulceratia aftoida. Mucoasa poate fi cu aspect nodular prin hipertrofie submucoasa. Ulceratiile sunt initial suple, cel mai adesea situate longitudinal in marginea mezostenica a IS (16). Au o dispozitie liniara, fiind numite uneori rake ulcers (12), sugerand ca dispozitia axiala ar fi fost trasata prin greblare. Intre aceste ulceratii mucoasa poate avea aspect normal, determinand prin aparitia unor fisuri transversale aspectul de "pietre de pavaj\" (cobblestone). Inflamatia transmurala provine din progresiunea in profunzime a ulceratiilor si din accentuarea procesului inflamator local. Raspunsul inflamator determina ingrosarea peretelui, iar
grasimea din mezenter are tendinta de acoperire digitiforma a suprafetei intestinale (3, 12).
Peretele are o consistenta de "cauciuc\" (4, 12), solida, practic necomprimabila. Vasele limfatice sunt progresiv obstruate, cu crestere suplimentara a ganglionilor. Stenozele apar pe de o parte datorita progresiunii lezionale (14), pe de alta parte datorita procesului de remaniere colagenica (2). Este momentul in care leziunile ajung la seroasa in zona mezostenica sau invecinata aparand aglutinarea anselor cu formarea unor pseudotumori inflamatorii. Fistulele apar prin depasirea peretelui, initial deschise spre mezenter si ulterior prin progresiune in blocul tumoral si spre celelalte anse intestinale. Fistulele se pot produce spre: colon, rect, ca, vagin, tegument (5, 19). Segmentul suprajacent apare cel mai adesea dilatat. Trecerea dinspre zona afectata spre zona sanatoasa este progresiva, in inversa proportionalitate fata de dezvoltarea leziunilor.
Aspect microscopic
Microscopic leziunea patognomonica pentru diagnostic este granulomul epitelioid giganto-celular. Aspectul este dominat de infiltratul inflamator cronic, cu limfocite si plasmocite predominant in lamina proprie si submucoasa. Vilozitatile au inaltime scazuta. Poate aparea o crestere a profunzimii criptelor. Aceste modificari pot fi atat lezionale cat si consecutive unui efort de regenerare prin celulele
stern nediferentiate criptice.
Profunzimea leziunilor ulcerative poate anticipa formarea fistulelor. Leziunile ulcerative au tendinte de epitelizare, explicand persistenta si cronicizarea fistulelor (6). O alta modificare microscopica recent descrisa este hipertrofia neuronala. Terminatiile nervoase devin proeminente, iar la imunohistochimie se coloreaza intens pentru I. P. (14). Limfaticele apar obstruate, iar ganglionii cu inflamatie gi-ganto-celulara nu au niciodata leziuni cazeoase (6).