EPIDEMIOLOGIE
Boala Crohn este cea mai frecventa afectiune chirurgicala a IS. Apare predominant la rasa alba (3) cu incidenta de 3-6 ori mai mare la evrei.
Dezvoltarea socio-economica este un factor de crestere a incidentei, predominant la populatia nordica (4, 5).
Boala este rar intalnita la asiatici si negri. Existenta in ereditatea mulatrilor a populatiei albe, mai ales evreiesti, poate creste susceptibilitatea la boala (6). Sexele sunt interesate in mod egal. Se descrie o prelenta a populatiei din mediul urban (7). Studii recente (8) nu evidentiaza o deosebire de incidente intre mediul urban si rural.
Exista doua rfuri- 20 si 50 de ani, dar boala predomina la populatia tanara (3, 4, 7), putand interesa, totusi, orice deceniu de rsta. Existenta acestor rfuri la 20 si 50 de ani pot reprezenta forme diferite de expresie a bolii, cu posibil dublu mecanism de declansare - genetic si inflamator (9).
ETIOPATOGENEZAIn ciuda acumularii datelor, mecanismul de producere al BC nu este precizat. Sunt incriminati factori genetici, infectiosi, imuni, sculari si altii. Boala Crohn nu a putut fi reprodusa pe un model experimental.
Analizand factorii genetici incriminati se constata ca nu s-a identificat pana in prezent nici un marker genetic de loare (3). Constatarile clinice si statistice de agregare familiala (4, 7) presupun un anume grad de implicare genetica. Stratificarea de rsta in BC (9) asociata cu aparitia BC si colitei ulcerative la gemeni monozigoti (10) sugereaza totusi ca pot exista factori genetici, neidentificati inca, cu atat mai mult cu cat debutul bolii la cei doi gemeni a fost apropiat in timp chiar daca manifestarile individuale, ca expresie fenotipica, au fost diferite. Se apreciaza in seriile familiale de BC ca manifestarea bolii este mai precoce pornind de la generatia a ll-a (11). in etiopatogeneza BC s-au incriminat factori infectiosi: micobacterii, virusuri, fara a se putea pune in evidenta cu certitudine nici unul dintre acestia (4, 5, 12). De altfel tratamentul antituberculos nu influenteaza evolutia BC (13), element de infirmare terapeutica a ipotezei etiolo-giei micobacteriene. Unele studii (7) sugereaza posibilitatea ca streptococus fecalis si pseudomonas (3) sa dezvolte reactii granulomatoase intestinale fara ca sa existe confirmari. Lipsa de identificare a unor germeni in leziunile din BC a sugerat un mecanism infectios de actiune pe baza mimetismului molecular (comunitate antigenica) prin mecanismul "loveste si fuge\", (14) in care dupa amorsarea reactiei autoagresive fata de constituentii proprii se declanseaza prin mecanism imun procesul local.
Au fost incriminati factori imuni. in mod categoric exista o componenta imunologica, atat prin aparitia manifestarilor extraintestinale din BC: artrita, colangita, uveita (3), care pot fi manifestari auto-imune, cat si prin posibilitatea de terapie imunosu-presi eficienta. Existenta anticorpilor umorali fata de celulele colonice sau de unele bacterii habituale pare a fi consecinta leziunilor epiteliale si nu cauza lor (3, 12, 14). Fata de functia imunologica normala a peretelui intestinal, in BC apar niveluri crescute ale IgA, IgM si IgE. Celulele intestinale mononu-cleare au o scadere spontana a sintezei de anticorpi. Semnificatia acestor fenomene nu este explicata (7). Practic dintre toate tulburarile imunologice sugerate nici una nu este evident implicata in BC Un element descris este silizarea BC dupa infectia HIV. Remisiunea este sila ca durata, sugerand existenta, totusi, a unui mecanism imun necunoscut (15).
Exista si o ipoteza de participare arteriala (16) si limfatica (17). In asociere cu factorii sculari se sugereaza ca poate exista si o disfunctie a barierei epiteliale intestinale care prin cresterea permea-
bilitatii la populatia de risc poate determina cresterea penetratiei antigenice (18).
Se considera ca factorii psiho-somatici (5) sau psiho-neuro-imuni prin interrelatia sfress-mucoasa intestinala - sistem imun local pot agra puseul inflamator.
Marea majoritate a bolnavilor cu BC sunt fumatori. Fumatul confera un risc crescut pentru BC Cauzele nu sunt cunoscute. Se stie faptul ca
fumatul afecteaza sinteza mucusului colonie. Interfereaza de asemenea fluxul mucoasei, meolismul acidului arahidonic si anumite mecanisme efectoare imunologice. Poate exista o crestere a incidentei BC in cadrul contraceptiei orale. Nu exista elemente de relenta statistica in prezent nici pentru fumat, nici pentru utilizarea anticonceptionalelor in patogeneza BC
