mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Explorarea esofagului
Index » Patologia chirurgicala a esofagului » Explorarea esofagului
» Evaluarea radiologica a esofagului

Evaluarea radiologica a esofagului







1) Radiografia toracica fara substanta de contrast ofera uneori date importante. in traumatismele toracice poate aparea largirea mediastinului, emfi-zem subcutanat sau/si mediastinal, efuziuni pleu-rale, pneumotorax, hidropneumotorax.In tulburarile de motilitate esofagiana, radiografia ofera date in fazele ansate ale bolii. Esofagul apare dilatat, cu nivel hidro-aeric prezent.
Neoplasmele esofagiene mari pot aparea radiologie ca o masa tumorala retrotraheala (fusul tumo-ral), subcarinala, retrocardiaca. Esofagul poate fi dilatat, cu nivel lichidian daca este obstruat de tumora.
Diverticulii esofagieni si dilatatiile chistice apar ca imagini pseudotumorale, cu sau fara nivele hidro-aerice.


Hernia hiatala voluminoasa produce o imagine similara, situata retro-cardiac, cu nivel hidro-aeric.
Varicele esofagiene mari apar ca imagini lobu-late retrocardiace sau mediastinale posterioare, conturand aorta descendenta.


2) Radiografia cu substanta de contrast.

Radiografia esofagiana cu dublu contrast este investigatia de electie pentru examinarea morfologica a esofagului. Esofagul trebuie examinat cu pacientul in ortostatism, in decubit ventral (cu reple-tie totala) si in decubit dorsal cu film subtire, pentru relieful mucoasei si eluarea refluxului gastro-esofagian (. 1).

Examinarea in pozitia Brombart sau a siretului (pacientul sta cu toracele aplecat inainte, ca si cum si-ar lega siretul de la pantofi, apoi inghite substanta baritata) permite evidentierea refluxului gastro-esofagian.
a. Examenul radiologie in ortostatism se face cu o suspensie baritata densa, urmata de ingestia de granule efervescente care produc gaz ce destinde lumenul esofagian. Mucoasa lumenului esofagian destins apare neteda si fara denivelari.In esofagita de reflux e prezent aspectul nodu-lar si ingrosarea mucoasei. Pot aparea ulceratii, polipi inflamatori si stricturi.In esofagul Barrett apar semnele caracteristice esofagitei de reflux asociate cu o strictura esofa-giana distala. Mucoasa are un aspect reticular. Pacientii cu strictura esofagiana sau ulceratie cu localizare inalta si aspect reticular al mucoasei prezinta risc mare de malignizare si trebuie examinati endoscopic.
Tumorile esofagiene benigne sunt mai putin frecvente decat cele maligne. Cel mai des intalnite sunt leiomioamele care apar mai ales in treimea medie si au o localizare submucoasa; uneori prezinta calcificari. Daca sunt in numar mic, pot determina leziuni inelare, cu disfagie consecuti marcata.
Carcinomul cu celule scuamoase e cea mai frecventa tumora maligna esofagiana. Initial se prezinta ca mici mase polipoide care in fazele ansate devin infiltrante, franc polipoide, ulcerate sau chiar ricoase, pretand la confuzii cu ricele esofagiene.
Adenocarcinomul apare frecvent in ariile cu mucoasa Barrett, initial ca leziune polipoida sau ca o zona rigida, ulterior leziunile devin obstructive, determina nodularitatea mucoasei si se pot ulcera.
Varicele esofagiene apar ca defecte de umplere serpiginoase care se modifica cu pozitia si miscarile respiratorii.
b. Examinarea in decubit ventral se face dupa ce pacientul a ingurgitat o cantitate mare de bariu ce destinde maximal esofagul si jonctiunea gastro-esofagiana; se obser foarte bine eventualele diafragme esofagiene, stricturile, diverticulii si hernia hiatala.
Diafragmele esofagiene se d in regiunea anterioara a esofagului cervical proximal. Apar ca defecte liniare bine definite; uneori sunt circumferen-tiale; in general, nu au substrat patologic precizat. Pot aparea si in cursul evolutiei pemusului bulos, sindromului Plummer-Vinson. Diafragmele esofagiene pot determina obstructie partiala esofagiana si aspiratie a continutului esofagian in caile respiratorii.


Stricturile esofagiene pot aparea postoperator, in urma esofagitei de reflux, a bolii Crohn, bolii de iradiere, in bolile dermatologice, arsuri, metastaze infil-
trante sau ca o complicatie a intubatiei nazo-gastrice. Esofagul prezinta zone de ingustare cu contur net.
Diverticulul Zenker apare la jonctiunea faringo-esofagiana si este pe primul loc ca frecventa, urmat de diverticulul medio-esofagian si cel epifrenic. Diverticulul apare radiologie ca o punga cu coletul mai ingust ca baza.
Hernia hiatala este vizibila in decubit ventral. in hernia hiatala de alunecare, cardia e situata deasupra diafragmului. in ortostatism, hernia poate sa nu fie vizibila pentru ca se poate reduce spontan. Se presupune existenta unei hernii hiatale cand se d pliurile gastrice, sau cand se obser un inel mucos la cel putin 2 cm deasupra diafragmului.
Inelul Schatzki reprezinta o ingustare subtire, circumferentiala care apare la jonctiunea cardio-eso-fagiana. Hernia e situata sub inel. Daca diametrul lumenului masurat la nivelul inelului e sub 13 mm, e prezenta disfagia, demonstrabila cu pacientul in decubit ventral.
Hernia paraesofagiana e mai putin frecventa; jonctiunea cardio-esofagiana e normal situata dar o portiune gastrica herniaza prin hiatus-u\\ esofagian de-a lungul esofagului distal. Acest tip de hernie e asimptomatic de obicei. La herniile voluminoase exista pericol de incarcerare si strangulare (4).
c. Examinarea in decubit dorsal se face cu o cantitate mica de suspensie baritata. Permite aprecierea reliefului mucosal. Lumenul esofagian e partial colabat, cu pliuri paralele, fine, la cati milimetri unele de altele; ricele esofagiene apar ca defecte de umplere serpiginoase. Prezenta refluxului gastro-esofagian trebuie cercetata cu atentie pentru ca poate fi intermitenta.
3) Radiografia esofagiana cu simplu contrast este utila la pacientii cu corpi straini intraesofa-gieni. Dupa inlaturarea corpului strain, trebuie cercetata prezenta leziunilor partial obstructive (diafragme, stricturi, inel Schatzki, tumori, tulburari de motilitate) sau a compresiunilor extrinseci.
Esofagografia cu substanta de contrast solubila se foloseste la pacientii cu perforatie esofagiana. Daca se suspicioneaza clinic fistula eso-traheala sau fenomene de aspiratie, se prefera suspensia baritata pentru ca substanta de contrast iodata este hipertonica si poate determina inflamatia arborelui traheobronsic si pneumonie consecuti (3).





Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Patologia chirurgicala a esofagului:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai