mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Explorarea esofagului
Index » Patologia chirurgicala a esofagului » Explorarea esofagului
» Manometria esofagiana

Manometria esofagiana







Manometria esofagiana este utila in diagnosticul disfagiei, odinofagiei, durerii toracice. Transductorii de ultima generatie apreciaza circumferential (360°) presiunea esofagiana, iar computerizarea permite studierea pacientilor pe perioade lungi, evaluarea in ortostatism, precum si integrarea datelor manome-trice in imaginea tridimensionala a esofagului si sfincterelor sale.
Cateterele uzuale au sub 5 mm diametru, sunt introduse transnazal pe o distanta de aproximativ 60 cm, ajungand in stomac, fiind apoi retrase in etape de cate 0,5 cm si stationand in respectiva pozitie 3 pana la 5 respiratii pentru a permite echilibrarea si masurarea presiunii. Cand inregistrarea arata valori ce depasesc linia de baza, sfincterul esofagian inferior a fost depasit. Presiunea normala de repaus a sfincterul esofagian inferior este de 10-30 mmHg. Pe masura ce cateterul este retras in esofagul toracic ,departandu-se de sfincterul esofagian inferior (SEI), presiunea scade. Manometria corpului esofagian arata intensitatea si durata peristalticii. Pozitia cateterului, varsta, dimensiunea bolusului determina marea variabilitate a datelor. Elementele anormale sunt reprezentate de contractii simultane, netransmise, retrograde, sau contractii foarte slabe (< 30 mmHg) sau foarte puternice (> 180 mmHg) (2).



ETRIA, MONITORIZAREA MANOMETRICA AMBULATORIE sl TESTELE DE PROVOCARE.
pH-metria statica. Electrodul care inregistreaza pH-u\\ esofagian trebuie plasat la aproximativ 5 cm deasupra marginii superioare a sfincterului esofagian inferior.
Monitozarea ambulatorie a pH-ului. Cele mai bune si usor reproductibile rezultate se obtin cand pacientii sunt studiati pe 24 ore si se determina timpul in care pH-u\\ a fost sub 4; aceasta perioada se numeste durata de reflux sau durata de expunere acida; e considerata normala sub 3%.
Testele de provocare folosesc perfuzii acide (testul Bemstein), clorura de edrofoniu, betanecol, maleat ergonovina, ingestia alimentara (5).

Testul perfuziei acide (Bemstein) se realizeaza instilind o solutie acida diluata in esofagul distal si determina aparitia durerii de tip anginos la 7-56% din pacientii fara suferinta coronariana in antecedente.
Sensibilitatea la perfuzia acida nu indica in mod obligatoriu prezenta esofagitei sau a refluxului gastro-esofagian. Perfuzia acida scade insa pragul de declansare a durerii coronariene la cardiopati precum si saturatia arteriala in oxigen ceea ce poate declansa durerea anginoasa.
Testul Bernstein este folosit pentru diferentierea durerii de origine cardiaca de cea de origine esofa-giana. Un test pozitiv manifestat prin durere substemala confirma sensibilitatea esofagului la perfuzia acida.
Testele de stimulare parasimpatica folosesc clo-rura de edrofoniu (un inhibitor de colinesteraza) sau betanecolul (un agonist muscarinic) care determina contractii esofagiene de mare amplitudine si dureri torarice pseudoanginoase la 17 pana la 40% din pacientii cu dureri retrosternale de origine non-car-diaca.
Testele de stimulare simpatica folosesc malea-tul de ergonovina (un agonist adrenergic) si determina cresterea presiunii sfincterului esofagian inferior, contractii esofagiene anormale si durere retro-sternala. Desi demonstreaza implicarea sistemului nervos autonom simpatic in aparitia contractiilor esofagiene patologice, testul la ergonovina nu se mai foloseste, intrucat produce spasm coronarian si a determinat in unele cazuri decesul pacientilor.


Testele de provocare cu diferiti stimuli:

- exercitiul fizic determina aparitia durerii retrosternale, inducand refluxul gastro-esofagian;
- distensia pneumatica a esofagului determina durere esofagiana la 56% din pacienti, nu are efecte secundare, se poate face gradat si se poate cuantifica manometric; desi nu reprezinta un stimul fiziologic, distensia pneumatica demonstreaza prezenta unui prag scazut pentru durere la pacientii cu raspuns pozitiv la dilatatia cu balonas;


- ingestia alimentara, in special a alimentelor solide, determina aparitia durerii retrosternale la 5-l1% din pacienti; alimentele foarte fierbinti sau foarte reci determina durere esofagiana.
O mentiune speciala merita ingestia de lichide reci. Timpul de reincalzire a esofagului reflecta debitul sangvin al organului. La bolnavii cu spasm esofagian sau cu esofag spargator de nuci, timpul de reincalzire a fost semnificativ mai mare ativ cu subiectii sanatosi, ceea ce reflecta un grad de ischemie esofagiana.
Testul Bernstein poate fi folosit pentru corelarea gradului de seritate al leziunilor cu intervalul de timp scurs de la inceperea perfuziei intraesofagiene acide pana la aparitia pirozis-ului sau a durerii retrosternale.In esofagita peptica (EP) stadiul I (forma blanda) testul cu perfuzie acida determina declansarea durerii dupa 15 minute; clinic este prezent pirozis-ul retrosternal care apare o data sau de doua ori pe saptamana, dupa mese abundente, dar este calmat de antiacide sau antisecretorii. Endoscopic, esofagul prezinta aspect congestiv.In EP stadiul II (forma medie), testul perfuziei acide devine pozitiv in 10 minute; clinic pirozis-ul e accentuat si apare odinofagie de 4-5 ori pe saptamana si noaptea, atenuate dar nu suprimate de tratamentul conservator. Pot aparea sangerari esofagiene. Refluxul este evident radiologie, iar endoscopic se observa congestie, eroziuni si reflux.In EP stadiul III (forma sera), testul Bernstein devine pozitiv in 2 minute; durerea retrostemala este permanenta (si nocturna), odinofagia este prezenta; simptomele nu sunt suprimate de medicatie, pozitie Fowler sau regim alimentar; intermitent, apare dis-fagia; sangerarile apar frecnt. Radiologie, esofagul are contur in dinti de ferastrau. La endoscopie apar ulceratii si pseudomembrane.In EP stadiul IV apare strictura esofagiana evidenta radiologie, simptomatologia (odinofagia si dis-fagia) devine permanenta si nu este influentata de tratamentul conservator; endoscopic se observa stricturi, ulceratii, pseudomembrane si reflux gastro-esofagian.In achalazia cardiei, manometria arata lipsa peri-stalticii esofagiene, incompleta relaxare a SEI, contractii simultane.In esofagul spargator de nuci apar contractii peristaltice de mare amplitudine (> 180 mmHg).In tulburarile nespecifice de motilitate apar contractii spontane izolate de mare amplitudine sau contractii simultane sau repetiti.



Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Patologia chirurgicala a esofagului:


 
Fa-te cunoscut! invitatie-1
Invitatie Online - promoveaza produse medicale invitatie-2

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

invitatie-3
vizitatorii nostri pot fi clientii tai