Ocupa locul doi ca frecnta si sunt de asemenea de trei ori mai des intalnite la femei decat la barbati, datorita diametrului transrsal al pelvisului si deci si al inelului femural mai mare. Sunt recunoscute ca hernii de slabiciune, aparitia lor fiind precedata de obezitate,
sarcini repetate, denutritie marcata, varsta.
Exteriorizarea herniilor se petrece la nilul regiunii femurale, clasic prin inelul femural, dar nu de putine ori si prin alte puncte slabe ale acesteia.
Rapel anatomic. Elementele de relief osos al coxalului, impreuna cu ligamentul inghinal ce se prinde intre
splina iliaca antero-superioara si tuberculul pubic, delimiteaza un spatiu anatomic.
Tractul ilio-pubian il subimparte in alte doua spatii care dupa continut se numesc:
- lacupa musculo-nervoasa, lateral, prin care trece muschiul ilio-psoas si nervul femural;
- lacuna vasculara, medial pentru vasele femurale;
Inflexiunea ligamentului inghinal in insertia sa catre tuberculul pubic formeaza la acest nil o formatiune ligamentara - ligamentul lacunar Gimbemat. Acesta prelungit posterior pe creasta pectineala, realizeaza un ligament dur fibros, apropiat de structura periostala, ligamentul pectineal Cooper.
Se poate delimita astfel lacuna vasculara:
- anterior ligamentului inghinal;
- posterior ligamentului pectineal Cooper;
- lateral tractul ilio-pubian;
- medial ligamentul lacunar Gimbernat.
Acest spatiu contine vasele femurale, artera, lateral ii na medial (. 11 a).
Subspatiul situat medial de na femurala, se numeste inel femural si este locul clasic de producere a herniilor femurale. El este acoperit de un sept fibros derivat din fascia transrsalis si la acest nil se gaseste ultimul dintre ganglionii inghinali profunzi, ganglionul Cloquet-Roenmuller.
Acest spatiu se prelungeste inferior si medial de teaca vaselor femurale catre hiatusul safen al fasciei fibroasa reprezentand canalul femural (Anson si Mq Vay). Inelul si canalul femural sunt spatii virtuale, ele denind reale in conditiile aparitiei si dezvoltarii unei hernii (. 11 b).
Anatomie patologica. Inelul femural fiind de regula mic si inextensibil, sacul herniar este de asemenea mic, iar organele din el sunt predisuse la strangulare.
Dupa locul de debut al herniei se intalnesc mai multe varietati de hernie femurala:
-
hernia femurala clasica prin inelul si apoi canalul femural;
- hernia Laugier printre
fibrele ligamentului Gimbernat;
- hernia prin loja vasculara:Inapoia vaselor femurale (Moschowitz); inapoia vaselor femurale (Glasser); printre vasele femurale.
- hernia prin loja musculo-nervoasa (. 12).
Coexistenta herniei femurale cu hernia inghinala realizeaza hernie prin distensia inghinei (Berger).
Continutul sacului este de regula
intestin subtire sau epiploon. Strangularea
intestinului in sac se face mai des, partial datorita dimensiunilor si inex-tensibilitatii inelului, realizand pensarea laterala (Richter).
Simptomatologia este comuna, fenomenele dureroase fiind insa mai evidente.
Silirea diagnosticului de hernie femurala urmeaza metodologia obisnuita, existand insa situatii cand aceasta devine dificil de diferentiat de o hernie inghinala, adenopatie femurala ectazia crasei safene,
anevrism al arterei femurale, abces rece osifluent.
Tratamentul. Fata de obiectile tratamentului chirurgical al oricarei hernii, pentru hernia femurala, datorita particularitatilor anatomice, se impun anumite particularitati tactice.
Tratarea sacului prin situatia acestuia sub ligamentul inghinal si in cinatatea unor structuri vasculare importante impune o grija deosebita in a-l recunoaste, a-l diseca si a-i reduce continutul.
Refacerea defectului paretal va trebui, in mod obligatoriu sa tina cont pe langa formatiunile fibroase folosite in cura herniei inghinale, si de un element ligamentar important - ligamentul Cooper. De regula se sutureaza tendonul conjunct impreuna cu arcada inghinala la acest ligament care trebuie bine individualizat prin disectie (. 13).
Exista si in aceasta situatie o multitudine de variante si artificii tehnice, dar care pot fi reduse in ultima instanta, dupa modalitatea de abordare a sacului, in cale de abord inghinal, femurala si mixta.
Atunci cand pentru izolarea sacului este nevoie de sectionarea ligamentului inghinal (Delageniere) se va aa grija la refacerea peretelui ca segmentele acestuia sa fie bine ancorate la ligamentul Cooper (9).In aceasta situatie sau in cele in care structurile fibroase nu sunt suficient de solide se impune plasarea unor proteze sintetice special confectionate.
