mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Evolutia naturala a cancerului
Index » Notiuni de oncologie generala » Evolutia naturala a cancerului
» Invazia locala

Invazia locala


Share






Prin invazie se intelege depasirea de catre celulele maligne a membranei bazale urmata de infiltrarea structurilor subiacente in carcinoame, si distrugerea stromei interstitiale, pentru sarcoame. Pentru intelegerea acestui fenomen consideram necesara detalierea catorva notiuni prind membrana bazala si matricea extracelulara.
Organismele mamiferelor sunt alcatuite dintr-o serie de timente tisulare separate unul de celalalt prin 2 tipuri de matrice extracelulara: membrana bazala si stroma interstitiala care repezinta pentru unii autori, singura matrice extracelulara (Dr. Dutu - Diagnostic morfologic al carcinoamelor).
Membrana bazala apare la nivelul epiteliilor, iar la nivelul vaselor, corespondentul ei este membrana vasculara. Ea e alcatuita din 3 straturi edentiabile in microscopia electronica:
. lamina lucida externa - are o grosime de 200-400 A si are raport direct cu celulele parenchima-toase ale organului;


. lamina densa sau "basal lamina\" - constituie stratul mijlociu, cu o grosime de la 200-l000 A;
. lamina lucida interna - da aspect clar la microscopul electronic si cu grosime variabila, ne in contact cu stroma interstitiala.
Membrana bazala are o portiune colagenica si alta non-colagenica glicoproteica ce contine lami-nina, fibronectina, proteoglicani si acid hialuronic.
Stroma interstitiala este o structura extraceiulara care asigura supraetuirea, proliferarea, diferentierea si migrarea celulelor normale. Este formata din anumite tipuri de colagen si glicoproteine specifice (laminina, condronectina). Colagenul este proteina majora din arhitectura acestei structuri, avand o
forma helicoidala ce confera rezistenta la majoritatea proteazelor. Degradarea lui nu se poate efectua decat sub actiunea unor enzime specifice - co-lagenaze. Au fost descrise 5 tipuri de colagen, distincte din punct de vedere genetic, notate cu cifre romane de la I-V. Tipurile I si III se gasesc in spatiile interstitiale, tipul IV in membrana bazala si anume in lamina densa, tipul V exista numai in anumite membrane bazale, iar tipul II in membranele vasculare.
Invazia locala este un proces complex ce se desfasoara in urmatoarea succesiune:
- scaderea adezitatii celulelor maligne: se pare ca se datoreaza lipsei ionilor de Calciu, deficientei jonctiunilor intercelulare, modificarii potentialului electric al membranei celulare si recent se considera ca acest proces ar fi codificat de o oncogena neca-racterizata inca;
- atasarea (ancorarea) celulelor maligne la membrana bazala, urmata de degradarea acesteia. De regula celulele maligne se ataseaza de portiunea noncolagenica a membranei bazale. Degradarea membranei bazale apare prin actiunea activatorului de plasminogen-urokinaza ce activeaza plasmina responsabila !a randul ei de degradarea portiunii noncolagenice a membranei bazale, iar colagenaza de tip IV, degradeaza portiunea colagenica a membranei bazale. In felul acesta se creaza o bresa in membrana bazala;
- locomotia celulelor maligne. Se cunoaste faptul ca celulele maligne au o mobilitate mult mai mare decat celulele normale. Gratie acestei proprietati ele trec prin zonele de degradare ale membranei bazale. Pentru locomotie celulele maligne dezvolta o forta de propulsie si isi adapteaza forma la tesuturile din jur, fenomen posibil datorita citoscheleto-nului ce este modificat;
- interactia dintre celulele maligne si tesutul gazda. in procesul de invazie locala, stroma inter-stitiala va fi distrusa si infiltrata de celulele maligne ce au depasit membrana bazala. Degradarea tesutului interstitial se datoreaza actiunii unor enzime: proteaze, polipeptidaze, colagenaze de tip I, catep-sine, glicoziltransferaze, activatorul de plasminogen;
- dezvoltarea locala a tumorii. Celulele maligne se multiplica si ansamblul lor formeaza parenchimul tumorii, in timp ce elementele tesutului gazda formeaza stroma. Dezvoltarea locala depinde de factorii de crestere si de un factor secretat de celulele tumorale, factorul angiogenic (TAF) Folkman ce stimuleaza neoangiogeneza tumorala. Odata cu formarea de neovase se produce o crestere rapida a tumorii datorita nutritiei vasculare. Dezvoltarea locala depinde de mai multi factori cum ar fi: timpul de dublare al tumorii, agresitatea celulara si capacitatea de aparare a organismului gazda. in plus intern 3 timente celulare ale tumorii, respectiv:




- timentul celulelor in repaus (GO);

- timentul celulelor in diziune (G1, S, G2, M);
- timentul celulelor care mor. Moartea acestor celule se datoreaza inegalitatii
vasculare in tumora. Zonele slab vascularizate sau nevascularizate sunt expuse pierderii celulare. In functie de parametrii descrisi tumora se va dezvolta mai lent sau mai rapid, cu multiplicarea celulelor maligne, infiltrarea si distructia tesutului normal, fenomene datorate extensiei locale din aprope in aproape (contiguitate) prin permeatie si embolizare. Daca nu se interne terapeutic tumora poate inlocui organul in totalitate, iar extensia procesului tumoral, se produce la organele si tesuturile vecine prin aceleasi mecanisme.In evolutia locala a procesului neoplazic pot apare o serie de complicatii ce pot fi clasificate in 2 mari categorii:


/. Complicatii directe

. Hemoragia prin erodarea vaselor. In cantitate mica, dar persistenta determina anemie, cum se intampla in unele cancere digestive. Daca vasul erodat este de calibru mediu, hemoragia este semnificativa putand determina soc hemoragie. Erodarea vaselor mari (iliace, carotide) duce la hemoragie cataclismica si la moartea bolnavului in cateva secunde.
. Obstructia, de exemplu: insuficienta renala, insuficienta respiratorie, ocluzie intestinala.
. Fistulizarea, de exemplu: fistule co-vaginale, recto-co-vaginale, perforatii digestive.
. Compresiunea de vecinatate, de exemplu: sindromul mediastinal, compresiunea pe maduva spinarii, insuficienta renala.
//. Complicatii indirecte
. Infectiile bacteriene si rale care pot determina decesul bolnavului, eveniment frecvent in leucemii si limfoame.In cursul evolutiei locale cancerul poate produce o serie de manifestari clinice si biologice la distanta de tumora primara, numite paraneoplazii. Patogenia acestor sindroame este multifactoriala:
- producerea unor substante polipeptidice cu actitate similara anumitor hormoni;
- eliberarea unor prostaglandine, enzime sau antigeni oncofetali;
- modificari ale imunitatii;
- producerea unor receptori ectopici sau/si blocarea receptorilor normali de catre substantele hormon-like secretate de tumora;
- factori nedeterminanti. Sindroamele paraneoplazice pot fi:


- endocrine

- hematologice


- musculo-cutanate

- neurologice


- osteo-articulare

- gastrointestinale


- renale

- alte paraneoplazii: casexia paraneoplazica, pru-rit, (intalnit in limfoame).



Tipareste Trimite prin email






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2022 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Notiuni de oncologie generala:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai