La varstnici trebuie corectata dieta. Ingestia zilnica de calciu trebuie sa fie de aproximativ 1500 mg, iar cele mai multe persoane in varsta ar trebui sa aiba un aport zilnic de 400-800 UI de vitamina D (continuta in una sau doua lete de multivitamine). Trebuie redus
fumatul si consumul de alcool, deoarece beneficiul intreruperii creste chiar si la indivizii de peste 65 ani. Este foarte importanta rederea intregii medicatii a pacientului si intreruperea ei atunci cand este posibil.
Beneficiile tratarii atat a hipertensiunii arteriale sistolice izolate, cat si a celei sistolo-diastolice la varstnicii in ambulator a fost bine documentata. Tratamentul reduce riscul de accidente vasculare cerebrale si riscul deceselor determinate de afectiuni cardiovasculare la acest grup de varsta. S-a ajuns la rezultate concludente prin utilizarea dozelor mici de diuretice tiazidice (de exemplu, clortalidona 12,5-25 mg/zi) ca prim pas (eficient singur la aproape jumatate dintre pacienti) si adaugarea de doze mici de rezerpina (0,05-0,1 mg/zi) sau atenolol (25-50 mg/zi), doar la nevoie. Beneficiile au fost extrem de importante, efectele adrse au fost minime, costul neinsemnat, iar ingrijorarile in legatura cu potentiala toxicitate nu au fost confirmate.
Din cauza prevalentei, impactului functional si tratarii cu usurinta trebuie efectuat un screening pentru glaucom si trebuie corectate tulburarile vizuale si auditi. Trebuie apreciata potrivirea protezelor dentare si trebuie detectata existenta leziunilor cavitatii bucale.
Din cauza ca disfunctia tiroidei este mult mai frecnta la persoanele in varsta, datorita dificultatii detectarii clinice si a tratamentului, nilurile serice ale TSH-ului ar trebui masurate cel putin o data la persoanele in varsta asimptomatice. Colesterolul seric este bine sa fie masurat la persoanele cu boala coronariana silita, dar, la cei fara boala aparenta, screeningul pentru hipercolesterolemie este controrsat. Pare rezonabil sa se evalueze persoanele care sunt dispuse la o terapie hipocolesterolemianta, a caror calitate a vietii este buna (din punctul de dere al pacientului), a caror speranta de viata depaseste cativa ani (suficient de mult pentru a beneficia de efectul terapiei) si ai caror alti factori de risc - pentru care a fost bine silit tratamentul - sunt deja sub tratament. Testul Papanicolau trebuie efectuat la toate femeile la care nu a fost inca realizat, deoarece incidenta carcinoamelor de col uterin, care pot fi prenite si care determina decesul, creste cu varsta, in special la acest grup; testul trebuie repetat o data la 3 ani la toate femeile mai in varsta, numai daca doua teste anterioare au fost normale. Imunizarile pentru gripa,
pneumonie pneumococica, tetanos trebuie sa fie frecnte. La pacientii aflati in unitati de ingrijire si la cei cu risc crescut de
tuberculoza trebuie efectuat testul la PPD; cei cu o conrsie recenta trebuie, probabil, tratati. Deoarece raspunsul scade cu varsta, daca testul este negativ, se va repeta dupa o saptamana pentru a creste sansa depistarii tuturor pacientilor expusi. Deaorece femeile mai in varsta cu cancer de san au o probabilitate mai mare de a muri din cauza lui decat cu el, mamografia screening este indicata cel putin la fiecare 1-2 ani pana la varsta de 75 ani si peste, daca dupa descoperirea unor semne poziti s-a internit terapeutic. Riscul relativ si beneficiile dozelor mici de
aspirina si substitutiei cu
estrogen (la femei) nu au fost inca silite pentru a recomanda utilizarea de rutina, insa acestea trebuie avute in dere pentru fiecare caz in parte.
Exercitiile fizice trebuie incurajate nu doar pentru efectul pozitiv asupra tensiunii arteriale, starii aparatului cardiovascular, homeostaziei glucozei, densitatii osoase si starii functionale, dar si datorita faptului ca pot imbunatati dispozitia si relatiile sociale, pot reduce
insomnia si
constipatia si pot preni caderile. Exercitiile de flexie a coloanei rtebrale trebuie evitate la pacientii cu osteopenie; poate fi de ajutor sfatul unui fizioterapeut.
Pentru prenirea caderilor trebuie luate masurile enumerate in elele 9-5 si 9-6. Sfatul in privinta conducerii auto este important, in special la pacientii cu
tulburari cogniti. Probabil cea mai valoroasa tehnica de prenire a afectiunilor la varstnici este efectuarea unei anamneze atente, focalizarea nu numai asupra "gerilor principale\", dar si a unor tulburari frecnte si deseori ascunse, precum caderile, confuzia, depresia, disfunctiile sexuale si incontinenta. in plus, trebuie intotdeauna identificat riscul pacientilor pentru diferite complicatii si luarea de masuri pentru preintampinarea lor. De exemplu, la un pacient cu tulburari cogniti, care fumeaza, exista riscul nu doar al cancerului pulmonar, dar si al izbucnirii unui incendiu, iar la pacientul care necesita administrare de narcotice exista risc de formare de fecaloame, delir, retentie de
urina si confuzie. Pacientii care locuiesc in comunitati, cu un risc crescut de deteriorare rapida si institutionalizare si care trebuie monitorizati mai atent sunt cei de peste 80 ani, cei care traiesc singuri, cei care sunt indoliati sau au depresii si cei cu tulburari ale intelectului.
