Este esentiala o descriere clara a gradului incapacitatii functionale a pacientului, bazata atat pe investigatii medicale, cat si psihosociale. Aprecierea functionalitatii cuprinde capacitatea pacientului de a efectua activitati obisnuite ale vietii zilnice (AVZ), care sunt cele necesare pentru ingrijirea proprie, ca si capacitatea de a indeplini
sarcini mai complexe, necesare pentru a trai independent, utilizand instrumentele necesare in activitatile vietii zilnice (IAVZ). AVZ cuprind spalatul, imbracatul, toaleta, alimentatia, ridicarea si asezarea pe scaun si pat si mersul. IAVZ cuprind efectuarea de cumparaturi, gatitul, folosirea banilor, munca prin casa, utilizarea telefonului si drumurile in afara domiciliului. Pentru pacientii la care medicul nu s-a convins, poate fi necesara o apreciere de catre un obsertor antrenat, la domiciliu, insa pentru majoritatea pacientilor poate fi completat de catre familie sau de pacient un chestionar legat de indeplinirea acestor activitati. In fiecare caz, medicul trebuie sa determine cauza oricarei
tulburari si posibilitatea de a fi tratata. Aprecierea trebuie sa se incheie cu determinarea circumstantelor socioeconomice si sistemelor de sprijin social.
Deoarece bolile pot fi atipice la batrani, o scadere rapida a functionalitatii organismului poate reprezenta primul semn al unei afectiuni acute grave. De aceea, scaderea rapida a functionalitatii, care se prezinta ca debutul sau inrautatirea unor lipotimii, confuzii, depresii sau incontinenta, trebuie imediat eluata medical.
