in genera! prin "dispoziti intravasculare\" intelegem dirse catetere noase (pentru reechilibrare hidro-electrolitica, nutritie, administrare de medicamente), arteriale (pentru supragherea hemodina-mica) sau catere de hemodializa.
Infectia noasa este una dintre cele mai frecnte infectii nosocomiale, dar mai ales una dintre cele mai gra; ea este sursa unui mare numar de septicemii. Frecnta reala este dificil de apreciat.
Mecanismele fiziopatologice prin care se realizeaza infectia implica materialul de perfuzie, bolnavul (se cunoaste susceptibilitatea la infectii a varstnicului, denutritilor, imunodeprimatilor etc.) precum si anumiti factori de ordin microbiologic (de exemplu anumite suse de stafilococ elaboreaza o substanta extracelulara care favorizeaza aderenta bac-teriana la materialele inerte) (25).
Trei mecanisme par sa determine infectia materialului de perfuzie:
- colonizarea secundara a materialului de perfuzie cu ocazia unor descarcari bacteriene pronind de la un fond infectios situat la distanta;
- contaminarea lichidului perfuzat, entualitate rara care risca sa ramana deseori necunoscuta in absenta unor manifestari clinice evidente;
- infectia primitiva a cateterului reprezinta modalitatea cea mai frecnta de contaminare a caii noase.
Infectiile intalnite in timpul nutritiei parenterale in patologia gastro-enterala sau oncologica par sa fie dominate de stafilococ si Candida. Infectiile induse de perfuziile intranoase in reanimarea medicala sau chirurgicala sunt caracterizate printr-un polimorfism bacteriologic (Klebsiella, Enterobacter, Serratia, Citrobacter, Pseudomonas) dar dominat totusi de stafilococ (25, 26).
Circumstantele de diagnostic sunt variate dar in principiu se pot sistematiza:
- infectia clinic manifesta:
febra peste 38°C, frison, hipotensiune, soc septic. in absenta unui focar septic evident responsabilitatea cateterului trebuie invocata daca exista semne locale. Pozitiva-rea hemoculturilor duce la retragerea cateterului a carui cultura afirma identitatea bacteriologica;
- in absenta unei infectii clinic evidente diagnosticul se bazeaza pe existenta unor factori de risc (gravitatea bolnavului), conditiile in care s-a montat cateterul (in urgenta, tentati repetate etc), existenta unei traheotomii in cinatate etc, sau pe analiza bacteriologica cantitativa care permite afirmarea infectiei;
- diagnosticul este dificil cand exista hemocul-turi poziti cu numar mic de stafilococ coagulazo-negativ. Delimitarea intre contaminare si infectie este o problema delicata care actualmente pare rezolvata de metoda culturii cantitati in mediu lichid propusa de Brun-Buisson metoda care presupune examenul cateterului insusi (25).
Prenirea infectiilor dezvoltate pe material de perfuzie noasa se poate rezuma la: restrangerea indicatiilor si montarea pe cat posibil programata a cateterului, asepsie riguroasa in timpul montarii si intretinerii, spalatul mainilor inainte de orice manipulare, reducerea numarului manipularilor, supragherea clinica riguroasa a semnelor locale si generale.