Nu este o complicatie propriu-zisa ci mai de graba un simptom dramatic care poate antrena aparitia necontrolata a unui intreg sir intreg de complicatii postoperatorii. Exista, pentru fiecare bolnav, un prag individual al durerii, tot asa cum exista diferente semnificative intre bolnavi in intampinarea sau suportarea durerii postoperatorii. De aceea trebuie sa fim constienti, in permanenta, ca la trezirea din anestezie bolnavul se confrunta cu o
durere care ii influenta starea generala,
tensiunea arteriala, miscarile respiratorii spontane, ii poate produce agitatie psihomotorie, greturi, rsaturi, aspiratie de continut gastric (3).
Durerea este maxima in primele 24 de ore, iar primul focar de durere este plaga chirurgicala parietala. Cu cat incizia chirurgicala a fost mai mare si mai complexa cu atat durerea postoperatorie fi mai mare, iar necesitatea sedarii ei deveni mai importanta. Cele mai dureroase plagi sunt cele transversale din etajul abdominal superior, toraco-frenotomiile cu un punct maxim de durere la nivelul rebordului costal sectionat si resuturat insuficient de fix, plagile mari cu suturi tensionate in cazul plastiilor peretelui abdominal pentru eventratii, toraco-tomiile cu leziuni costale.Inca din timpul trezirii, inainte de constientizare, durerea produce tahicardie si cresterea tensiunii arteriale, ca si o exacerbare a rigiditatii musculare, ce ingreuna inchiderea urilor aponevrotice. Dupa trezire si detubare, durerea exagerata determina o suferinta fizica, ce se accentua cu miscarile respiratorii pe care bolnavul si le limita voit, pana la aparitia hipoxiei, a cianozei si a unei epuizari psihice. Alterarea respiratiei reprezinta tulburarea functionala cea mai gra furnizata de durerea postoperatorie. Durerea parietala produce
spasme musculare chinuitoare, urmate de rsaturi necontrolate, cu pericolul aspiratiei de continut gastric in caile respiratorii. Greturile si sughitul vor intensifica episoadele dureroase. Pe fondul acestor agitatii .poate surveni evisceratia postoperatorie (10).\'
Dureri si discomfort postoperator mai pot fi date de pozitia unor drenuri, catetere, de un pat de spital inadect, de o sonda urinara rau tolerata (20).
Atitudinea terapeutica fi profilactica, in primul rand, de intampinare a suferintelor si a consecintelor durerii. Tratamentul antialgic si tranchilizant se combina cu o trezire blanda, cu asigurarea unei respiratii usoare, eficiente. Oxigenarea suplimentara grabi constientizarea bolnavului, evitand greturile, oferind medicului timpul necesar de a obser bolnavul si de a-i ingriji durerea. Unii medici anestezisti, pentru a exclude durerea de dupa operatie, apeleaza la o anestezie peridurala continua, aplicata preoperator, inaintea anesteziei generale, ca mijloc modern si eficient in terapia durerii (3).
Durerile postoperatorii cu alte sedii au semnificatii diverse, fiind necesare diagnostice si ingrijiri specifice. Durerile precordiale de tip anginos, insotite de
tulburari de ritm cardiac si scaderi tensionale sugereaza o suferinta coronariana acuta; junghiul toracic cu modificari circulatorii si respiratorii ridica suspiciunea unui infarct pulmonar, durerile musculare din gambe sunt relente pentru o trombofle-bita profunda etc.
