mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  
termeni medicali


Bronsita cronica emfizemul si obstructia cailor respiratorii
Index » Bolile sistemului respirator » Bronsita cronica emfizemul si obstructia cailor respiratorii
» Astmul bronsic

Astmul bronsic







Astmul bronsic este o boala pulmonara cronica, ce poate aparea fie in copilarie, fie la rsta adulta, care poate avea doua grupe mari de cauze:
■ Cauze alergice: sunt diferite substante continute in anumite alimente, in mediul inconjurator. Acest tip de astm apare, de regula, la rsta copilariei.
■ Cauze infectioase: acest tip de astm, care apare la rsta adulta, este consecinta unor boli infectioase bronho-pulmonare repetate.
De cele mai multe ori insa, aceasta separare este artificiala, mecanismul de aparitie a astmului bronsic fiind mixt. De exemplu, o criza de astm de cauza alergica poate fi declansata de o infectie pulmonara obisnuita.

Cuprins:

Diagnosticul astmului bronşic

Cum ştiţi dacă aţi contractat o infecţie pulmonară?

Cum ne putem proteja de apariţia mucegaiului?

Cum evităm factorii iritanţi din aer?

Fumatul şi astmul bronşic

Câteva sfaturi pentru a renunţa la fumat


Diagnosticul astmului bronşic

sus sus
Diagnosticul astmului bronşic este simplu la prima vedere, prin prisma simptomelor pe care le prezintă, dificultăţile mai mari de diagnostic apărând în momentul în care se încearcă identificarea cauzei.


Pentru â diagnostica astmul, medicul are nevoie de informaţii medicale multiple:
■ istoria medicală a familiei, în ceea ce priveşte astmul, diferite alergii, boli de piele (eczeme) sau alte boli de plămâni;
■ simptomele respiratorii care apar în condiţii obişnuite şi în condiţii de criză: el va fi interesat de orice problemă de respiraţie pe care ai fi putut-o avea; este important să descrieţi simptomele în detaliu (tuse, respiraţie şuierătoare, respiraţie scurtă, presiune în piept), incluzând şi alte detalii (când şi cât de des apăreau acestea);
■ medicul va face şi o examinare fizică şi va asculta inima şi plămânii.
Sunt multe teste pe care medicul le poate face, inclusiv teste pentru funcţiile plămânilor, teste de alergie, teste ale sângelui şi radiografii ale toracelui şi ale sinusurilor.

Cea mai comună examinare, dar care dă destul de puţine informaţii, este radiografia pulmonară. O radiografie este o imagine a corpului, creată prin folosirea unor doze mici de radiaţii reflectate pe un film special sau pe un ecran fosforescent. Razele X pot fi folosite pentru a diagnostica o gamă largă de boli, de la bronşită la un os rupt. O radiografie pulmonară evidenţiază structurile anatomice din interiorul toracelui: plămâni, inimă şi structuri osoase (coaste, vertebre).
Testele pentru funcţia pulmonară (testele care arată cât şi cum funcţionează plămânii) includ numeroase proceduri, dar două dintre ele sunt cele mai importante:
■ Spirometria este un test simplu de respiraţie, care măsoară cât de mult şi cât de repede cineva poate inspira şi expira aerul în şi din plămâni. Este folosit adesea pentru a determina cât de obstrucţionate sunt căile respiratorii. Spirometria poate fi făcută înainte şi după inhalarea unui medicament cu acţiune limitată în timp, numit bronhodilatator (de exemplu Ventolin, Astmo-vent etc).

Acest test poate fi făcut şi la următoarele consultaţii, pentru a monitoriza progresul bolii şi pentru a-1 ajuta pe medic să determine dacă şi cum să modifice planul de tratament. Rezultatul spirometriei (numit spirogramă) se compară cu rezultatele unei persoane care nu are astm, de sex, înălţime şi vârstă similare. In funcţie de diferenţele dintre rezultate, medicul va clasifica gradul de severitate al astmului. ■ Testul la metacolină este mai des folosit la adulţi decât la copii şi poate fi făcut dacă anamneză şi spirometria nu stabilesc cu exactitate un diagnostic complet al astmului. Metacolină este o substanţă care, după inhalare, provoacă un spasm (o îngustare) al căilor respiratorii, în situaţia în care boala este prezentă. în timpul testului, pacientul inhalează o cantitate tot mai mare de metacolină în timpul aerosolilor, înainte şi după spirometrie. Testul la metacolină este considerat pozitiv, dacă funcţia plămânilor a scăzut la cel puţin 20%. Un bronhodilatator este aproape întotdeauna administrat la sfârşitul testului, pentru a neutraliza în final efectele metacolinei.

Sfaturi practice pentru a trăi cu astmul bronşic
Monitorizând simptomele astmului şi având un stil de viaţă fără excese, puteţi să trăiţi eliberat de simptomele astmului. Din acest punct de vedere, cea mai importantă grijă trebuie să fie identificarea şi apoi evitarea factorului determinant al crizei de astm.
■ Protejaţi-vă cât mai bine de infecţii. Una dintre cele mai frecvente infecţii cronice este sinuzita. Bolile virale, cum sunt răcelile banale şi gripa, pot provoca atacuri astmatice. Dacă este necesar, consultaţi-vă medicul în ceea ce priveşte oportunitatea de a vă face, în fiecare toamnă sau la începutul iernii, un vaccin anti-gripal.

■ Dacă vi se anunţă musafiri care au simptome de răceală sau gripă, rugaţi-i să-şi amâne vizita până când se vor simţi mai bine. Dacă este posibil, încercaţi să staţi departe de mulţimi, de aglomeraţii, toamna şi iarna, când este sezonul gripei.
■ Igiena bună ajută la scăderea incidenţei infecţiilor virale. Puteţi preveni răspândirea infecţiei prin spălarea frecventă a mâinilor de către fiecare membru al familiei. Este importantă spălarea pe mâini cu săpun şi apă caldă în special înainte de a găti, de a mânca, de a lua medicamente, de a face tratamente pentru respiraţie, după tuşit sau strănutat, după folosirea băii, după atingerea hainelor murdare şi după ce aţi vizitat pe cineva răcit.

Cum ştiţi dacă aţi contractat o infecţie pulmonară?

sus sus
Există o serie de simptome care trag un semnal de alarmă ce nu trebuie neglijat:
■ respiraţie tot mai scurtă;
■ dificultăţi în respiraţie;
■ respiraţie şuierătoare;
■ tuse cu expectoraţie crescută, cu aspect de mucus galben sau verde;
■ febră, frisoane;
■ stare de oboseală accentuată sau slăbiciune;
■ senzaţia de gât uscat, gât iritat, durere la înghiţire;
■ congestie nazală;
■ durere de cap, durere în pomeţi.

Există o serie de substanţe din jur care sunt implicate în mod special în declanşarea crizei de astm bronşic. Acestea sunt: praful din casă, mucegaiul, polenul, firele de păr de la diverse animale şi fumul de ţigară. Fiecare dintre ele necesită o atenţie specială.
Cum ne putem proteja de praful alergenic din jur?
■ îmbrăcaţi pernele, saltelele cu învelitori cu fermoar şi antialer-gice. Ideal ar fi ca pernele şi saltelele să nu conţină pene.
■ Spălaţi lenjeria de pat în apă fierbinte o dată pe săptămână.
■ Podelele care nu au covoare prea multe (sau mochete) sunt cele mai bune. Dacă nu puteţi renunţa la ele, aspiraţi-le cu un aspirator care să aibă un sac antialergic.

■ Purtaţi o mască în timp ce aspiraţi.
■ Dacă aveţi un copil care are astm, nu aspiraţi în timp ce el este în cameră.
■ Există deja produse de curăţenie care elimină particulele de praf din covor. Folosiţi-le!
■ înlocuiţi draperiile grele din pluş sau pânză cu materiale lavabile şi care nu reţin atât de mult praful.
■ Ştergeţi frecvent praful cu o cârpă umedă.
■ Jucăriile şi cărţile ar trebui ţinute, dacă este posibil, în rafturi închise, sertare sau dulapuri.
■ înlocuiţi jucăriile de pluş tradiţionale cu jucării care pot fi spălate.
■ Păstraţi toate hainele în sertare şi dulapuri. Ţineţi sertarele şi dulapurile închise.
■ Umiditatea interioară ar trebui păstrată sub 25-50%.
■ Dacă aveţi aer condiţionat acasă sau la birou, schimbaţi regulat filtrul la instalaţia de aer condiţionat.

Cum ne putem proteja de apariţia mucegaiului?

sus sus
■ Aerisiţi frecvent zonele umede.
■ Dacă aveţi posibilitatea să folosiţi aerul condiţionat, faceţi-o.
■ Curăţaţi baia în mod regulat, folosind produse care curăţă şi previn igrasia.
■ Folosiţi ventilatoare pentru a înlătura aburul.
■ Nu puneţi covor în baie.
■ Nu ţineţi plante în dormitor.
■ Când zugrăviţi casa, folosiţi în vopselele de interior aşa-numiţii inhibitori pentru igrasie, care se găsesc deja în comerţ.
■ Evitaţi sursele externe de igrasie, cum ar fi frunzele ude şi gunoiul din grădină.
Despre polen, este bine să ştiţi că este foarte dens dimineaţa, în special în zilele calde şi uscate. în aceste perioade, limitaţi-vă activitatea în aer liber. De asemenea, ţineţi ferestrele închise în perioadele de polenizare.

Cum ne protejăm de părul animalelor?
■ Este bine să nu aveţi animale, dacă cineva din familie este alergic.
■ Evitaţi animalele care s-a demonstrat că pot cauza alergii (de exemplu, pisica).
■ Vizitele lungi la prieteni care au animale ar trebui evitate. Dacă totuşi îi vizitaţi şi suferiţi de astm, luaţi o doză din medicamentele curente (un puf de spray) înainte de a pleca în vizită. Contactul cu animalele ar trebui să fie minim. Nu le luaţi în braţe, nu le mângâiaţi şi nu le hrăniţi dumneavoastră.
■ Dacă trebuie neapărat să aveţi un câine sau o pisică în casă, restrângeţi-i zona de acces. Nu ar trebui să aibă voie în dormitorul copiilor.
■ Dacă este posibil, ţineţi animalul afară.
■ Spălau animalul săptămânal.
■ Păstraţi în casă doar câte covoare este absolut necesar. Părul animalului se depozitează în covoare şi rămâne chiar după ce animalul a plecat.

Cum evităm factorii iritanţi din aer?

sus sus
■ Nu fumaţi! Nu permiteţi fumatul în jurul dumneavoastră, în special în casă şi în maşină.
■ Cereţi întotdeauna, la hotel, în tren sau avion, locuri la nefumători.
■ Evitaţi locurile unde fumatul este permis şi staţi întotdeauna în zonele pentru nefumâtori. Fumul de ţigară irită căile respiratorii mult timp după ce nu se mai fumează.
■ Evitaţi folosirea spray-urilor tip aerosol, vopsea şi agenţi de curăţare cu mirosuri grele, în special în casă şi în maşină. Casa trebuie să aibă o bună aerisire.
■ Folosiţi o mască sau o batistă când ştergeţi praful, când aspiraţi, când măturaţi sau când munciţi în curte.


■ Nu folosiţi parfum, loţiuni parfumate sau alte produse mirositoare care pot irita plămânii.
■ Evitaţi fumul produs de lemne.
■ Dacă trăiţi într-o zonă unde poluarea este o problemă, limita-ţi-vă activităţile din afara casei atunci când poluarea este crescută.
■ Evitaţi parcările subterane, mult mai bogate în fum de eşapament.

■ Evitaţi traficul intens sau zonele industrializate, de câte ori este posibil.
■ Evitaţi condiţiile meteo extreme (foarte frig sau foarte cald).
■ Folosiţi un ventilator sau o hotă când gătiţi, pentru a îndepărta fumul şi mirosurile.
Rolul dietei în astmul bronşic
Rolul alergenilor în determinarea astmului este dovedit în 30-40% din totalitatea bolnavilor astmatici. în toate aceste cazuri, dar şi în cele nedovedite, dar probabile, evitarea acestor alergeni stă la baza tratamentului. Din acest motiv, evitarea alimentelor care se pot constitui în alergeni alimentari (laptele, ciocolata, ouăle, carnea etc.) poate fi utilă.
De asemenea, este bine să fie eliminaţi din alimentaţie aditivii alimentari: acidul tartric (sarea de lămâie), acidul acetilsalicilic, benzoatul de sodiu (conservanţi chimici), care potenţează apariţia astmului la persoanele sensibilizate. Mai pot fi incriminate metasulfitul de sodiu (din unele sucuri de fructe, din oţet), brânza, siropurile şi, mai rar, pepenele galben şi bananele.
Este utilă menţinerea unei hidratări suficiente a organismului (beţi 6-8 pahare de apă/zi) pentru a fluidifica secreţiile bronşice.
Mai poate fi utilă, mai ales în criza minoră de astm, consumarea unui căţel de usturoi pisat şi amestecat cu o ceaşcă de apă caldă. Substanţele active din usturoi, absorbite la nivel digestiv, se vor elimina pe cale pulmonară. în criza de astm bronşic însă, tratamentul medicamentos este indispensabil.

Fumatul şi astmul bronşic

sus sus
Dacă sunteţi fumător, renunţatul la fumat este cel mai important pas pe care trebuie să-1 faceţi pentru a vă proteja plămânii. De ce să renunţaţi la fumat? Probabil aţi auzit că fumatul este dăunător pentru sănătatea dumneavoastră şi a celor din jur. Iată câteva lucruri benefice, bine cunoscute de altfel, în cazul renunţării: ■ Vi se prelungeşte viaţa.
■ Vi se îmbunătăţeşte sănătatea. Fumatul creşte riscul de cancer de plămân, de gât, emfizem pulmonar, boli de inimă, tensiune arterială, ulcer, boli ale gingiilor şi alte afecţiuni.
■ Vă veţi simţi mai sănătos. Fumatul poate cauza o tuse cronică, lipsă de condiţie fizică (toleranţă redusă le efort), senzaţia de gât uscat.
■ Veţi arăta mai bine. Fumatul poate cauza riduri, dinţi pătaţi, paloarea feţei.
■ Vi se va îmbunătăţi simţul gustului şi al mirosului.
■ Veţi economisi bani.

Câteva sfaturi pentru a renunţa la fumat

sus sus
Nu este doar o singură cale de a renunţa la fumat, valabilă pentru toată lumea. Au fost încercate extrem de multe metode, unele mai ineficiente decât altele şi doar câteva cu adevărat eficiente. Un program de renunţare vă poate ajuta. înainte de a încerca renunţarea, care trebuie făcută dintr-odată, alcătuirea unui plan vă poate fi de ajutor:

■ Alegeţi o dată de la care să renunţaţi şi apoi pregătiţi-vă pentru aceasta.
■ înregistraţi când şi de ce aţi fumat. Veţi şti ce vă determină sâ fumaţi.
■ înregistraţi ce faceţi când fumaţi. încercaţi să rupeţi legăturile dintre fumat şi anumite activităţi.
■ Faceţi o listă cu motivele pentru renunţare. Citiţi lista înainte şi după ce renunţaţi.
■ Găsiţi activităţi care să înlocuiască fumatul. Fiţi gata să faceţi altceva când ţigara vă tentează.
■ în ziua în care alegeţi să renunţaţi, începeţi dimineaţa fără ţigară.
■ Nu vă concentraţi asupra a ceea ce vă lipseşte. Gândiţi-vă la ce câştigaţi. Repetaţi-vă că faceţi un lucru grozav dacă renunţaţi.
Reamintiţi-vă aceasta când vreţi să fumaţi.
■ Când simţiţi nevoia să fumaţi, respiraţi adânc. Ţineţi-vă respiraţia timp de zece secunde, apoi expiraţi uşor.
■ Ţineţi-vă mâinile ocupate. Faceţi sport, tricotaţi sau lucraţi la computer. Nu faceţi însă din computer o altfel de ţigară.
■ Schimbaţi activităţile care erau conectate cu fumatul. Faceţi o plimbare sau citiţi o carte în loc de a face o pauză pentru ţigară.

■ Nu purtaţi brichetă, chibrituri sau ţigări în buzunar sau în poşetă. Duceţi-vă în locuri unde fumatul este interzis, cum sunt muzeele şi biblioteca.
■ Mâncaţi hipocaloric, mâncăruri sănătoase, atunci când simţiţi nevoia să fumaţi. Morcovii şi (elina, fructele proaspete şi gustările fără grăsimi sunt alegeri bune.
■ Beţi multe lichide. Eliminaţi consumul de alcool şi cafeina. Acestea vă pot provoca să fumaţi. Alegeţi apa, ceaiurile de plante, băuturile fără cafeina şi sucurile.
■ Faceţi gimnastică şi diverse exerciţii fizice. Ele vă vor ajuta să vă relaxaţi.
■ Alegeţi-vă anturajul astfel încât să fie alcătuit din nefumători.
■ Povestiţi şi altora despre progresele pe care le-aţi făcut.
Efectele care se produc după ce aţi renunţat la fumat sunt imediat vizibile. Iată ce se întâmplă când renunţaţi la fumat:

După 20 de minute de nefumat:
- Nu mai poluaţi aerul.
- Tensiunea arterială şi pulsul scad.
- Temperatura mâinilor şi a picioarelor creşte.
După 8 ore de nefumat:
- Nivelul monoxidului de carbon din sânge revine la normal.
- Nivelul oxigenului din sânge creşte.
După 48-72 de orc de nefumat:
- Riscul unui atac de inimă scade.
- Terminaţiile nervoase se obişnuiesc cu absenţa nicotinei.
- Abilitatea de a recepţiona gusturile şi mirosurile începe sâ-şi revină.
- Bronhiile se relaxează.
După 2 săptămâni până la 3 luni de nefumat:
- Circulaţia sangvină se îmbunătăţeşte semnificativ în toate regiunile anatomice.
- Toleranţa la activitatea fizică şi la efort se măreşte. După 3-9 luni de nefumat:

- Tuşea, congestia sinusurilor, oboseala şi respiraţia scurtă se reduc.
- Cilii din plămâni cresc la loc, se măreşte capacitatea plămânilor de circulaţie a aerului şi a schimburilor gazoase, plămânii sunt curăţaţi şi se reduce semnificativ riscul de a face infecţii pulmonare.
- Starea generală se ameliorează vizibil. După un an de nefumat:
- Riscul de a muri de boli de inimă scade la jumătate faţă de riscul în cazul unei persoane care fumează toată viaţa.
După 5 ani de nefumat:
- Riscul de a muri de cancer de plămâni scade la jumătate faţă de riscul în cazul unei persoane care fumează toată viaţa.
După 10 ani de nefumat:
- Riscul de a muri de cancer de plămân scade aproape la nivelul unei persoane care nu a fumat niciodată.
- Riscul de alte tipuri de cancer (de gură, de laringe, de esofag, de rinichi, de pancreas) scade semnificativ.

Este foarte posibil ca, atunci când începeţi prima zi ca nefumător, după ce aţi fumat ani de zile, să nu vă simţiţi în cea mai bună formă. Probabil că veţi avea multe dintre următoarele simptome:
■ Poftiţi intens după încă o ţigară.
■ Vă simţiţi foarte flămând.
■ Tuşiţi des.
■ Aveţi dureri de cap.
■ Aveţi dificultăţi în concentrare.
■ Veţi fi uneori mai constipat.
■ Vă simţiţi foarte obosit.
■ Aveţi gâtul uscat.
■ Veţi adormi mai greu şi vă veţi trezi obosit.
Toate acestea sunt semne care apar ca urmare a intoxicaţiei cu nicotină, urmate de abstinenţă. Deşi simptomele sunt mai puternice când renunţaţi prima dată, ele ar trebui să dispară în câteva săptămâni.
Pentru a renunţa la fumat, trebuie să fiţi pregătit emoţional şi mental. Unii oameni pot renunţa mai uşor decât alţii. Iată mai jos cinci paşi ai schimbării, care trebuie să fie parcurşi pentru a reuşi să renunţaţi:

Etapa 1: Prestabilire - Nu vreţi să renunţaţi la fumat, dar aţi putea încerca, pentru că vă simţiţi presat.
Etapa 2: Stabilire - Vreţi să renunţaţi într-o zi. Nu aţi făcut încă nici un pas, dar vreţi să renunţaţi.
Etapa 3: Pregătire - Faceţi unii paşi nesiguri, mici, pentru renunţare, cum ar fi reducerea numărului de ţigări sau înlocuirea lor cu ţigări mai slabe. încercaţi să vă amăgiţi singuri.
Etapa 4: Acţiune - Trebuie să puneţi în practică planul de renunţare. Faceţi schimbări în viaţa dumneavoastră şi în mediul în care trăiţi, pentru a vă ajuta să faceţi faţă nevoii de a fuma. Veţi reuşi să faceţi aceasta, urmând planul şi reuşind să nu fumaţi timp de şase luni.
Etapa 5: Menţinere - N-aţi mai fumat de un an. Amintiţi-vă: recidiva este foarte obişnuită. De fapt, 75% dintre cei care renunţă vor fuma din nou. Cei mai mulţi fumători încearcă să renunţe de trei ori înainte să reuşească.
încă un singur sfat: Nu renunţaţi!


Tipareste Trimite prin email




Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2024 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor