mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Ortopedie si traumatologie
Index » Boli si tratamente » Ortopedie si traumatologie
» Traumatologia articulara (luxatii si entorse)

Traumatologia articulara (luxatii si entorse)


Share





Definitie: Schimbarea raporturilor normale dintre suprafetele componente ale unei articulatii.
Unele definitii adauga si conditia ca aceste suprafete sa fie integre. Nu este corect. De exemplu, un condi1 femural sau tibial poate ramane pe loc, restul epifizei depla-sandu-se din raporturile normale. in acest caz predomina leziunea cea mai gra (luxatia), care obliga la tratament urgent si urmarire foarte atenta.

Cuprins:

Luxaţiile

Luxaţiile deschise şi plăgile articulare

Entorsele


Luxaţiile

sus sus
Etiopatogenie


Mecanismele de producere sunt:
1. Traumatismul direct, care acţioneaă pe o epifiză, perpendicular pe axul longitudinal al osului (sau oblic), īn timp ce cealaltă epifiză este fixată;
2. Traumatismul indirect, reprezentat de rotaţia, torsiunea, flexia īn direcţie anormală a articulaţiei, sau exagerarea unei mişcări normale;
3. lnflamatii de etiologii diverse (afecţiuni reumatice, artrite septice, sifilis) care distrug treptat aparatul capsulo- ligamentar, capetele articulare deplasāndu-se permanent sau doar la mişcări anumite, din raporturile normale (poliartrita reumatoidă gravă, artrite purulente cu evoluţie lungă, tabesul, etc);
4. Luxatii iatrogene, prin secţionarea accidentală sau neglijentă a aparatului capsuloli-gamentar īn cursul unor intervenţii chirurgicale.

ANATOMIA PATOLOGICA ŞI FIZIOPATOLOGIA
Principalele condiţii de producere a unei luxaţii este lezarea gravă măcar a unei componente capsulo-ligamentare importante (ruptură completă, smulgere).
Rupturilor capsulo-ligamentare li se asociază rupturi ale sinovialei, smulgeri ale inserţiilor osoase ligamentare sau musculare, rupturi musculare. Rareori formaţiuni vasculare sau nervoase aflate īn apropiere pot fi interesate. Atitudinile vicioase după luxaţia unei articulaţii sunt determinate şi menţinute de ligamentele mai puternice şi tendoanele rămase intacte.
Clasificarea luxaţiilor poate fi discutată după diverse criterii:
1. Comunicarea cu exteriorul
- īnchise
- deschise - dinăuntru
- dinafară
2. Integritatea osoasă
- fără fracturi
- asociate cu fracturi - intraarticulare
- decolări epifizare
- diafizare

3. Reductibilitate
- reductibile spontan - traumatice
- habituale (recidivante)
- reductibile prin manevre
- ortopedice
- chirurgicale
- ireductibile - recente
- vechi (inveterate)
4. Momentul producerii
- congenitale (intrauterine)
- pernatale
- post-traumatjce accidentale
- progresive (inflamatorii)
5. Deplasarea
- deplasare mare (īncălecarea epifizelor)
- tranzlaţie moderată
- subluxaţii (deplasare parţială)

6. Vārsta
- copii-rare
- adolescenţi şi tineri-sportivi
- adulţi (īn special bărbaţi, 30-65 ani)
- bătrāni - foarte rare, osteoporoza vārstei determinānd fracturi
7. Motivul
. traumatice
- convulsii (epilepsie, tetanos, etc.)
Simptomatologie
Semne subiective
- durere;
- impotenţă funcţională.
Semne obiective
- tumefacţie, edem;
- deformarea regiunii cu modificarea raporturilor reliefurilor osoase epifizo-metafizare;
- echimoză, hematom, hemartroză;
- durere provocată (palpare, mişcări).
Semne radiologice - precizează diagnosticul şi forma luxaţiei; deasemeni sugerează mecanismul producerii şi deci manevrele de reducere. Se fac cel puţin două incidenţe.

Complicaţiile, imediate sau tardive pot fi grave (rupturi vasculare sau nervoase, rupturi capsulare cicatrizate vicios, reducere necorespunzătoare, interpoziţii de părţi moi, infecţii, escare cutanate determinate de presiunea capetelor osoase luxate, flebotromboze, etc).
Luxaţiile vechi inveterate presupun ci-catrici fibroase, inextensibile, ale elementelor capsulo-ligamentare, interpoziţie de ţesuturi fibroase intraarticulare, sincchii sinoviale, etc. Cel mai adesea, īn aceste cazuri, tratamentul este chirurgical (reducere, refacerea structurilor fibro-conjuctivo-elastice, liza aderenţelor, menţinerea reducerii prin aparate gipsate sau fixare metalică provizorie), sau ortopedic (reduceri sub anestezie). Rareori, unele luxaţii pot fi acceptate şi se poate renunţa la reducerea lor, instituindu-se un tratament recuperator (fizio-kinetobalneoterapie) intensă şi susţinută (bătrāni, diverşi taraţi, luxaţii vechi nedureroase şi cu deficit funcţional moderat, etc). Astfel de luxaţii care pot fi "acceptate" sunt relativ puţine (acromio-claviculară, sterno-claviculară, scapulo-humerală, interfalangiană, etc). īn unele cazuri nerecuperabile se pot īncerca artrodeze şi rezecţii epifizare.
Tratamentul luxaţiilor recente este ortopedic sau chirurgical.

Tratamentul ortopedic constă din reducerea sub anestezie locală sau generală, menevrele reproducānd, īn general, mecanismul de producere. Manevrele vor fi lente, progresive pentru a obţine relaxarea capsulo-ligamentară şi musculară, evitānd astfel eventualele complicaţii (īn special fractura epifizelor sau decolărilor epifizare).
Tratamentul chirurgical: reducerea se face īn cazurile de ireductibilitate ortopedică sau complicaţii.
Menţinerea reducerilor se face īn aparat gipsat sau cu transfixie metalică (broşe) articulară, īn poziţie de repaos şi de stabilitate a articulaţiei, pentru cel puţin 21 de zile (īn general), acesta fiind termenul minim de obţinere a unei cicatrizări capsulare cu capacitate de rezistenţă şi elasticitate.
Recuperarea funcţională se institue imediat după aplicarea aparatului gipsat (contracţii musculare izometrice, mişcări active ale articulaţiilor neimobilizate) şi continuă (fizioterapie, balneoterapie, cultură fizică medicală) pānă la recuperarea totală. In cazuri de mişcări limitate sau reduceri articulare se vor evita mobilizările pasive sau sub anestezie, mişcările active, bine dirijate şi masajele musculare fiind singurele indicate.
Sechelele grave după luxaţii (subluxaţii restante, artroze, necroze epifizare, redori dureroase, etc.) beneficiază, īn ultimă instanţă de artrodeză.

Luxaţiile deschise şi plăgile articulare

sus sus
Aceste leziuni merită discutate aparte. īn ambele cazuri, cavitatea articulară comunică cu exteriorul (mediul extern sau o cavitate viscerală - vezi luxaţia deschisă a simfizei pubiene comunicānd cu vezica urinară, etc), īn aşa fel īncāt sinoviala şi capetele articulare sunt supuse unui mare risc de infecţie.


Etiopatogenie
Mecanismele sunt multiple: contuzii directe sau īndirecte violente, zdrobiri īntre două planuri dure, smulgeri de membre, plăgi penetrante (proiectile, plăgi īnţepate sau tăiate, etc), supuraţii superficiale sau escare tegumentare care prin fistulizare sau eliminare, lasă deschisă o comunicare cu cavitate articulară.
Anatomie patologică
Soluţia de continuitate tcgumentară poate avea diverse aspecte (punctiformă, tăiată regulat, zdrobită, dilacerată) şi potenţiale septice (deschisă dinafară sau dinăuntru, īntr-un mediu curat sau cu potenţial septic mare). Mărimea orificiului nu este direct proporţională cu gravitatea evoluţiei leziunilor articulare.
0 gravitate deosebită o prezintă lipsurile mari de substanţă tegumentară īn dreptul ar-ticulaţie deschise (scalpurile).

Părţile moi subjacente, cu cāt sunt mai grav interesate (distruse, infectate), cu atāt vor influenţa mai negativ evoluţia afecţiunilor (ţesutul subcutanat, fascii, muşchi, capsulă şi ligamente).
Evoluţia este īn general, gravă.
Tegumentele şi părţile moi strivite pot evolua spre necroze şi infecţii imprevizibile ca īntindere.
Sinoviala, deşi de aceeaşi origine mezotelială, nu are capacitatea de apărare a seroaselor (peritoneu, pleură). Lichidul sino-vial hipersecretat, amestecat cu sānge, constituie un bun mediu de cultură pentru germeni (mai ales anaerobi) şi īn acelaşi timp, o barieră īn\' calea transvazării antibioticelor din circulaţia sanghină. Prezenţa diverticulilor şi recesurilor sinoviale, măreşte riscul unor infecţii restante, īnchistate prin sinechiii.
Semnele de inflamaţie locală, asociate durerilor progresive şi febrei sunt semne de evoluţie proastă.

Simptomatologia
Avānd īn faţă anamneză accidentului, examenul local şi radiografia, problema diagnosticului este extrem de simplă. O mare atenţie trebuie acordată:
- cauzelor accidentului (o strivire īntre două planuri dure sau o plagă punctiformă de proiectil pot duce, īn timp, la necroze mari tisulare);
- gradului de potenţial septic (tegumente murdare, pămānt şi noroi pe īmbrăcăminte, etc);
- tarelor, bolilor concomitente şi stării generale a pacientului;
- examenului formaţiunilor importante situate sub focar (vase, nervi).
Tratamentul de urgenţă constă īn asep-tizarea plăgii (spălare cu apă şi săpun, soluţii antiseptice, a tegumentelor din jurul plăgii), pansament steril şi imobilizare. īn spital se va face toaleta plăgii (excizii, hemostază, spălare) şi īn funcţie de starea plăgii şi de experienţa chirurgului, sutura sau nu, cu drenaj sau nu, a plăgii, apoi imobilizare. Se adaugă antibioterapie generală (şi locală, eventual), vaccinare (antitetanică, antigangrenoasă, etc.) iar īn cazurile cu supuraţie precoce, sinovec-tomie (mai rar rezecţia articulară).

Entorsele

sus sus
Definiţie: traumatism articular care presupune păstrarea raporturilor extremităţilor osoase şi continuităţii aparatului capsulo-liga-mentar, īn general, acesta fiind afectat parţial.
Etiopatogenie
Toate vārstele pot fi interesate, dar persoanele īn activitate, trecute de vārsta adolescenţei (20-60 de ani) şi īn special bărbaţii (cu precădere sportivii) deţin procentajul cel mai mare. Glezna şi genunchiul sunt cel mai des interesate.
Anatomie patologică şi fiziopatologie
Mecanismul suprasolicitării capsuloliga-mentare este indirect (hiperextensie sau torsiune) şi prima formaţiune care cedează, este ligamentul, apoi, dacă acţiunea continuă, capsula.
Leziunile merg de la elongaţii (mici rupturi fasciculare intraligamentare), dilacerări fără īntreruperea continuităţii, pānă la rupturi parţiale şi totale (sau dezinserţii).
Rupturile capsulare se pot continua cu rupturi sinoviale. Uneori, prin breşele capsulare pot hernia porţiuni de sinoviala care, după cicatrizarea capsulei, rămān sub forma unor chiste (chiste artro-sinoviale).

Zone reflexogene importante, capsula şi ligamentele determină tulburări neurovas-culare imediate (edem, cianoză, hidrartroză) şi tardive (edem trofic, osteoporoză, redori articulare dureroase, miatrofii).
Simptomatologie
Aceasta este destul de săracă, relatarea modului de producere de către pacientul care vine cu articulaţia dureroasă īntr-un anumit punct, īnsoţit de tumefacţia mai mare sau mai mică, sunt principalele semne subiective.
Obiectiv, palparea reliefurilor osoase, punctelor dureroase (ligamentele şi inserţiile lor, recesurile sinoviale pline de lichid, cercetarea mişcărilor pasive şi active, ne edifică asupra unei leziuni mai puţin grave decāt fractura sau luxaţia. Examenul radiologie este obligatoriu.
Evolutia entorsei tratate este, īn general, bună. Entorsele neglijate sau insuficient tratate, pot determina instabilităţi articulare, artroze, osteoporoze, edeme trofice, redori articulare.

Tratamentul este ortopedic. Se imobilizează articulaţia īn poziţia funcţională pentru cel puţin 21 de zile, timp necesar cicatrizării şi īnceputului de remaniere elastică a cicatricii fibroase. Se poate asocia tratamentul antalgic şi fizioterapia. Se recomandă reluarea imediată a mişcării segmentelor neimobilizate şi contracţiilor izometrice. īn cazul rupturilor ligamentare evidente şi īn cazul entorselor recidivante, se recuze la chirurgie (suturi si plastii ligamentare). Redorile articulare nerecuperabile prin fiziokinetoterapie, chistele artrosinoviale dureroase sau jenante funcţional, sinovitele cronice secundare, deasemeni beneficiază de tratament chirurgical.
LUXAŢIILE RECIDIVANTE vor fi prezente la regiunile respective.


Tipareste Trimite prin email



loading...








Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor




  Sectiuni Boli si tratamente:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai