Rotula. Dizlocarea laterala poate fi cauzata de o lovitura laterala in genunchi, ce produce o ruptura a capsulei mediale si aponevrozei cdri-cepsului. Este o leziune a tinerilor. La examinare, flexia genunchiului este imposibila. Dizlocarea recurenta poate fi legata de o anomalie de dezvoltare a condilului femural lateral. Contractia brusca a cdricepsului poate rupe rotula transversal, iar forta directa poate produce o fractura \"stelata\" multipla (fara deplasare in interiorul tendonului cdricepsului).
Genunchiul. Lezarea ligamentelor colaterale este frecventa in sport, de ex. aparand cu rersat A±
durere deasupra ligamentului lezat. Este necesar repaus, apoi sprijin ferm. Daca exista o ruptura completa, solicitarea in rus si lgus deschide articulatia, iar genunchiul este tinut in flexie la 10A° (daca genunchiul este tinut in extensie, este rupt si un ligament incrucisat).
Rupturile de incrucisat anterior: Tipic, acestea sunt urmarea unor lovituri posterioare in tibie sau leziuni rotatorii, cu piciorul flexat pe sol. Semne: rersat, hemartroza si un semn al \"sertarului\" pozitiv. (Imobilizeaza membrul inferior al pacientului stand pe piciorul lui, si apoi, cu genunchiul flectat la 90A°, apuca tibia superioara si incearca s-o tragi spre tine, opus femurului. Nota: semnul invers sugereaza o ruptura de incrucisat posterior - de ex. dupa accidente de automobil, cand genunchiul loveste bordul). Fa un \"test al pivotului\" (p. 714). Poate fi necesara examinarea sub anestezie. Tratament: poate fi problematic. Repausul timp de 3 saptamani intr-un cilindru gipsat poate fi util. Daca problemele (insilitatea genunchiului) persista, considera reconstructia cu ajutorul unei parti a tendonului rotulian. Fizioterapia este adecta pentru ~ 60%.
Rupturile cartilajului semilunar. Rupturile cartilajului medial (de ex. in \"maner de galeata\") sunt urmarea unor rasuciri fortate pe un genunchi flectat (de ex. la fotbal). Adductia cu rotatie interna cauzeaza rupturi ale cartilajului lateral. Extensia este limitata (genunchiul \"se blocheaza\"), segmentul deplasat localizandu-se intre condilii femural si tibial. Pacientul trebuie sa se opreasca din ceea ce face, si poate merge numai pe rfuri, sau deloc. Linia articulara este dureroasa, iar testul Mc Murray este + (p. 714). Daca \"manerul galetii\" devine liber la un capat (ruptura in \"cioc de paal\") genunchiul isi da brusc drumul, in loc sa se blocheze.
Explorari: MRI; artroscopie. Tratament: extirparea meniscului lezat.
Fracturile tibiei. Fracturile prin smulgere ale regiunii intercondiliene survin deseori cu leziuni de incrucisat anterior. Este necesara tractiunea prin alunecare, sau interventie chirugicala cu elerea deschisa a suprafetei articulare.
Fracturile diafizei tibiale prezinta rareori deplasare, daca fibula nu este si ea fracturata. Fracturile compuse sunt frecvente, dat fiind ca tesutul de acoperire anterior este in cantitate mica. Ruptura arterei nutritive poate duce la non-uniune in cazul fracturilor treimii inferioare ale tibiei.
Tratament: inchide fracturile cominutive cat mai curand posibil. Redu sub anestezie. Tratamentul de electie pentru fracturile inchise este reprezentat de cuiele intramedulare. Fracturile deschise sunt tratate prin fixare externa sau cuie intramedulare neblocate. Acele Steinmann sunt rar utilizate astazi. Un pansament suportiv poate fi suficient pentru fracturile izolate ale fibulei.
Dilacerarile pretibiale. Gamba (mai ales la rstnici) are o irigare sanguina slaba. Este vulnerabila la plagi prin lambouri, de ex. cauzate de treptele autobuzelor. Tratament: incearca sa netezesti tot lamboul si repozitioneaza-l cu atentie: unealta ideala este \"celalalt capat al unui ac Vacutainei, in teaca sa de cauciuc. Cel mai important lucru este prevenirea tensiunii - astfel incat inchiderea cutanata cu benzi adezive (de ex. Steristripi), care pot fi largite daca tesuturile se edematiaza, este mai buna decat suturile. Panseaza plaga si recomanda un bandaj elastic si elerea membrului. Cheama la control pentru infectii,
tensiunea plagii si necroza.
