Injectarea de substante ilicite este o practica larg raspandita a carei prevalenta a crescut dramatic incepand din 1950, in asociere cu folosirea de catre tot mai multe persoane a heroinei si cocainei. Persoanele care folosesc
droguri injecile fac parte dintr-o categorie ascunsa a populatiei, angajata in activitati ilegale si dezaprobate social. Este imposibila determinarea precisa a numarului lor si, prin urmare, incidenta reala a complicatiilor infectioase la aceasta populatie.
S-a dodit ca exista o mortalitate pe varste specifice, substantial mai mare printre persoanele care folosesc
droguri injecile ativ cu populatia generala, chiar inaintea epidemiei de infectii cu virusul imunodeficientei umane (HIV) si a SIDA (modulul 308). De exemplu, in New York, intre anii 1965-l972, rata mortalitatii printre adultii relativ tineri (20-54 ani) dependenti de heroina si necuprinsi in vreun program de tratament s-a estimat a fi de cinci ori mai mare decat printre adultii de aceeasi varsta care nu sunt dependenti de heroina (28,2 la 1000 fata de 5,6 la 1000). O parte substantiala a acestei mortalitati excesi a fost rezultatul complicatiilor infectioase rezultate in urma folosirii de droguri injecile. Datele de la New York City Medical Examiner referitoare la anii \'60 indica faptul ca 27% din decesele asociate cu narcotice au fost insotite de infectii. in aceasta perioada a fost descrisa o mare varietate de complicatii infectioase ale folosirii drogurilor injecile. Mai recent, ca o consecinta a epidemiei de HIV,
mortalitatea globala si mortalitatea pe cauze specifice secundara SIDA si infectiilor bacteriene a crescut dramatic in aceasta populatie. La persoanele care folosesc
droguri injecile si sunt infectate HIV s-a raportat o rata a mortalitatii de 3,41 la 100 persoane anual prin SIDA si 1,08 la 100 persoane prin infectie bacteriana ce precede SIDA.
Majoritatea complicatiilor infectioase la persoanele care folosesc
droguri injecile reflecta mai degraba enimentele care insotesc injectarea drogului si stilul de viata asociat decat efectele directe ale drogurilor ilicite. Drogurile sunt achizitionate sub forma de pudra si contin impuritati cum sunt chinina, talcul si dextroza. Drogurile sunt dizolvate in apa (obtinuta din orice sursa disponibila) sau, ocazional, in saliva, utilizandu-se capace de sticla sau vase de bucatarie; sunt apoi filtrate prin bumbac, lana sau tifon, aspirate in seringi pentru tuberculina sau pentru diabetici si injectate intranos sau subcutanat. Pregatirea pielii este de obicei minima si poate consta doar in ungerea cu saliva a locului injectarii. O cantitate mica de sange poate ramane in ac si seringa dupa folosire si poate fi doar diluata prin clatire cu apa de la robinet. Acele si seringile sunt deseori folosite in comun de persoanele care utilizeaza droguri injecile, fie de cativa prieteni sau rude, fie de un numar mai mare de utilizatori, pe rand si pe ascuns, in "galerii pentru drogati\". Aceste locuri clandestine unde se aduna persoanele ce folosesc
droguri injecile pentru a inchiria seringi si a-si injecta
drogurile sunt ideale pentru transmiterea agentilor infectiosi sanguini.
In aceste locuri, caracteristicile care cresc riscul de infectie la utilizatorii de droguri injecile sunt (1) rata crescuta de purtatori de microorganisme patogene, in special stafilococi, pe piele, mucoase si nazofaringian, (2) tehnicile nesterile de injectare care au ca rezultat introducerea de componente ale florei dermice sau nazofaringiene in tesuturile moi sau torentul sanguin, (3) contaminarea echipamentului de injectare sau a drogurilor cu microorganisme virale, bacteriene sau parazitare care pot fi prezente in sangele rezidual ce ramane in echipamentul de injectare folosit in comun sau in apa contaminata folosita la dizolvarea drogurilor inainte de injectare sau la clatirea ulterioara a echipamentului, (4) defectele de fagocitoza mediata umoral sau celular induse de infectia HIV si/sau folosirea drogurilor (chiar inainte de epidemia HIV/SIDA persoanele care foloseau droguri injecile erau cunoscute ca avand parametri imunologici anormali, incluzand niluri crescute de globuline, reactii serologice fals poziti la antigeni multipli si anomalii de fagocitoza, iar aceste defecte au fost substantial exacerbate de disfunctia celulelor B si T indusa de HIV), (5)
igiena dentara defectuoasa si afectarea reflexelor de
tuse si stranut de catre droguri, (6) alterarea florei microbiene normale prin folosirea intermitenta a antibioticelor, (7) statutul socio-economic inferior cu cresterea prevalentei expunerii la anumiti patogeni (noil Mycobacterium tuberculosis), (8) comportamentul asociat cu folosirea drogurilor injecile cum ar fi
fumatul de tigarete, alcoolul, relatiile sexuale in schimbul banilor sau drogurilor si (9) accesul scazut si/sau lipsa folosirii adecvate a serviciilor medicale prenti si primare, avand ca rezultat un nil scazut de imunizare si profilaxie si intarzierea diagnosticului si tratamentului complicatiilor infectioase minore.
