JUDY GRAHAM (1983) in sectiunea ei "SM o boala a civilizatiei" evidentiaza ca SM este mai frecnta in tarile unde se consuma multe grasimi animale. Ea numeste aceste tari "zone ale civilizatiei, berii si untului" si cuprind SUA, Canada, Anglia, Tarile Scandina, Belgia, Olanda, Germania, Nordul Frantei si Eltiei, Australia, Noua Zeelanda. In zonele unde consumul de grasime animala este mai mic in detrimentul consumului de uleiuri getale si de peste, zone denumite ale "vinului si uleiului", SM este mai putin raspandita: Spania, Italia, Sudul Frantei, Grecia, Africa de Nord. Autoarea nu face nici o legatura intre SM si producerea berii, respectiv a vinului.
Studii efectuate pe teritoriul unor tari (Eltia si Norgia) scot in evidenta ca in zonele agricole producatoare de lapte, unde se consuma multe grasimi animale, incidenta SM este mult mai mare decat in zonele tarii unde consumul acestor grasimi animale este mai mic, ele fiind inlocuite, de exemplu in Norgia, cu consumul de produse din peste.
In numeroase studii s-a urmarit, independent de sectorul geografic, relatia dintre SM si grasimi. S-a silit ca persoanele atinse de SM au probleme la nilul asimilarii grasimilor, avand un deficit de acizi grasi esentiali. Lipsa acestor acizi perturba meolismul sistemului nervos. De asemenea, grasimile animale au un efect nociv asupra bolnavilor, diminuand oxigenarea tesuturilor si organelor acestora.
Acizii grasi esentiali sunt necesari persoanelor atinse de SM, ei servind la cresterea si refacerea tesutului nervos si la mentinerea structurii sale.
Unele studii au aratat ca substanta alba din sistemul nervos al bolnavilor cu SM, este saraca in acizi grasi esentiali. Acest fapt face ca mielina din substanta alba a acestor bolnavi sa fie mai vunerabila la unele agresiuni intra- sau extrinseci.
Alte studii pe bolnavi cu SM au aratat ca alaturi de mielina, in globulele rosii si albe, in plachetele sanguine lipsesc in aceeasi masura acizii grasi esentiali si mai ales acidul linoleic.
Acizii grasi esentiali joaca un rol fundamental in toate membranele celulare ale corpului. De cantitatea acizilor grasi esentiali continuti in celule depinde elasticitatea si flexibilitatea membranei celulare. Se prea poate ca activitatea limfocitelor depinde de starea membranei celulare si exista riscul de comportament diferit al acestor limfocite, daca membrana lor contine mai putin acid linoleic, cum de fapt se intalneste in SCLEROZA MULTIPLA. Acest fenomen are influenta asupra proprietatilor imunologice ale limfocitelor.
Sunt doua familii de acizi grasi esentiali foarte importanti pentru tinerii atinsi de SCLEROZA MULTIPLA. Prima familie este constituita de acidul linoleic si derivatii sai. In termeni biochimici, ea se cheama familia Omega 6. A doua familie este aceea a acidului alfalinoleic si derivatii sai, biochimistii denumind-o familia Omega 3.
Alimentele bogate in acid linoleic sunt: uleiul de floarea soarelui, uleiul de porumb, ficatul, rinichii, creierul, carnea slaba, leguminoasele.
Alimentele bogate in acid alfalinoleic sunt: legumele rzi, pestele, (uleiul de peste), scoicile si uleiurile de leguminoase.
Printr-un proces biochimic complex, cele doua familii de acizi esentiali grasi se transforma astfel: acidul linoleic in acid arachidonic iar acidul alfalinoleic in acid cervonic (servonic). Acidul arachidonic joaca un rol vital in structura celulelor sanatoase si contribuie la producerea de prostaglandine. El poate interni in reglarea sistemului imunitar.
Prostaglandinele au proprietati analoge cu cele ale hormonilor, desi nu sunt secretate de glande specializate. Ele sunt produse si utilizate foarte prompt cand este nevoie de ele. Utilizarea lor este foarte scurta. Prostaglandinele joaca doua roluri bine precizate in relatia cu SM: ele intervin in aglutinarea plachetelor sanguine si in reglarea sistemului imunitar. In cazurile de SM s-a demostrat ca plachete sanguine se aglutineaza anormal. S-a demonstrat ca acizii grasi esentiali din care se formeaza prostaglandine, intervin in normalizarea aglutinarii plachetelor sanguine la bolnavii atinsi de SCLEROZA MULTIPLA. Este de demonstrata interntia sistemului interimunitar in patogenia SCLEROZA MULTIPLA. Cecetarile efectuate au emis ipoteza ca prostaglandinele care regleaza sistemul imunitar se gasesc in cantitate prea mica in organismul persoanelor atinse de SCLEROZA MULTIPLA. Prostaglandinele, fiind in cantitate mica, ar influenta negativ activitatea limfocitelor T si a limfocitelor supresoare. Cercetarile au demonstrat ca supresia se gaseste in cantitate foarte mica in organismul bolnavilor de SM in momentul unui puseu. Se stie ca prostaglandinele au efect inhibitor asupra limfocitelor, care pot ataca mielina din sistemul nervos central. Iata cum, lipsa prostaglandinelor datorata lipsei din alimentatie a acizilor grasi esentiali poate, pe deoparte sa lase limfocitele agresi sa atace mielina, iar pe de alta parte lipsa lor duce la scaderea elementelor limfocitare supresi, care ajuta organismul in apararea imunitara.
FIELD E. J. a efectuat un studiu cu privire la efectul acidului linoleic asupra limfocitelor bolnavului cu SCLEROZA MULTIPLA. El a demostrat ca acest acid esential
neutralizeaza actiunea de distrugere a limfocitelor asupra mielinei din sistemul nervos central. Au mai existat si alte cercetari si aproape toti au concluzionat ca acizii grasi esentiali au proprietatea de modificare a tuturor membranelor anormale (bineinteles si a mielinei) putandu-le face sa revina la normal in mai putin de 1 an.
Pornind de la toate aceste cercetari si experimente s-au creat diferite regimuri alimentare pe care ar fi trebuit sa le foloseasca bolnavii de SCLEROZA MULTIPLA. Astfel exista regimul sarac in grasimi al lui SWANK, regimul bogat in acizi grasi esentiali al lui Dr. CRAWFORD, regimul Dr. PAUL EVERS, regimul lui ROGER MAC DOUGALL, regimul RITEI GREER etc. Regimurile alimentare dietetice (unele) inhiba reactiile antigen-anticorp.
Regimul doctorului neurolog american ROY SWANK contine minimum patru linguri de uleiuri esentiale pe zi, persoanele care au o activitate fizica pot lua pana la 8-l0 lingurite pe zi. Uleiurile pot fi de floarea soarelui, soia, porumb, peste.
Alimentele autorizate fara restrictie sunt: albusul de ou, pestele, crustaceele, carnea de pui fara piele, laptele degresat, branzeturile albe, iaurtul facut din lapte degresat, paine integrala, cereale, orez, pateuri, faina de malai, toate fructele proaspete, toate legumele proaspete (sau congelate), dulceata, miere, prajituri, sucuri si siropuri naturale, gelatina, ceai, cafea, bauturi gazoase si alcoolizate moderat. Uneori, listei i s-a adaugat si margarina preparata din getale.
Alimente interzise sunt: lapte gras, smantana, unt, inghetata, branza grasa si toate produsele lactate care contin grasimi animale, margarina sintetica solida, ciocolata, unt de cacao, nuca de cocos (uleiuri de nuca de cocos si palmier), cacao, biscuiti, cipsuri, sticksuri, preparatele si semi-preparatele din carne, conserle, toate supele cu crema sau produse lactate.
Sunt alimente autorizate in cantitate moderata, adica sa nu contina toate la un loc mai mult de 3 linguri de grasime pe zi. Aici pot intra: ficat, rinichi, limba, ou, inima, carne de fazan, iepure, vaca, rata, gasca si chiar porc in cantitate de 60 gr/zi. Regimul trebuie completat cu vitamina E sub forma de capsule sau germeni de grau, o lingura de ulei de peste pe zi si o capsula de multivitamine si saruri minerale.
Observam ca acest regim nu este de tip getarian, aportul de proteine facandu-se prin consumul de carne rosie, peste, ou, crustacee, carne de pui fara piele. Aceste produse cu carne trebuie sa fie consumate mai putin de 5 zile pe saptamana. Alcoolul este permis in cantitate mai mica. Se recomanda o ora de odihna pe zi mimum.
In primul an, acest regim aa interzisa complet carnea, numai dupa aceea s-a permis maximum 100 grame de carne pe zi (carne de vitel, miel, si porc).
Regimul Dr. MICHAEL CRAWFORD, biochimist in Londra, isi are originea in numeroasele sale cercetari asupra acizilor grasi esentiali. Regimul sau a fost urmat de membrii Asociatiei de SM din Anglia (A.R.N.S.). Acest regim porneste de la ideea ca SM este mai putin frecnta acolo unde populatia consuma alimente mai bogate in acid alfalinoleic si derivatii sai, mai precis peste. Un alt factor determinant pentru elaborarea acestui regim este acela ca, creierul bolnavilor cu SM este deficitar in acizi grasi esentiali, deficit care s-a gasit ulterior si in sange sau alte organe.
Regimul propune sa corecteze deficitul de acizi grasi esentiali din sistemul nervos central, sange si sistemul imunitar. Astfel, procesele acute din SM sunt prenite sau mai scurte. Acest regim include toate elementele vitale, proteine, hidrati de carbon, vitamine si saruri minerale. El este un regim foarte sanatos care convine tuturor bolnavilor.
Regimul are cateva reguli generale:
1 - Trebuie mancat cel putin 250 grame de ficat pe saptamana (bogat in acid arachidonic)
2 - Se consuma cel putin 3 mese pe saptamana bazate pe peste (bogat in acid servonic)
3 - Se consuma legume rzi in fiecare zi (spanac) care contine acid alfa linoleic
4 - Se mananca in fiecare zi cateva legume crude, salate, cu ulei de samburi
5 - In fiecare zi se consuma cateva boabe de in
6 - Trebuie consumate fructe proaspete in fiecare zi
7 - De preferinta alimentele sa fie proaspete, evitandu-se mancarurile preparate
8 - Se alege numai carnea slaba
9 - Se evita grasimile animale (unt, slanina) si alimentele bogate in grasimi saturate (smantana, branza grasa, etc)
10 - Se consuma cereale in intregime si paine integrala
11 - Trebuie suprimate zaharul si produsele zaharoase Alimentatia poate sa contina si carne slaba: caprioara, potarniche,
porumbel etc. Se poate folosi si carne de animale mai putin grase crescute in ferme specializate: porc slab, vitel, magar, cal, pui de gaina, gasca, iepure de casa. Inainte de preparare trebuie degresata si curatata de piele. De asemenea se pot consuma organe (maruntaie) ca: ficat, rinichi, creier care contin mult acid arahidonic. Carnea de peste este recomandata foarte mult impreuna cu fructele de mare (crustacee). Ideal este ca aceste preparate sa fie proaspete, neconservate, se admite doar congelarea.
Fructele si legumele sunt preparate proaspete si pot fi asociate (asortate) cu alte alimente de baza. Sunt posibile si cartofii, ciupercile, napii.
Ar fi bine ca in fiecare zi sa se consume la dejun o salata cu uleiuri getale sau germeni de cereale. Nucile sunt recomandate pentru aportul de uleiuri.
Germenii de cereale, uleiurile din germeni, si alte uleiuri getale sunt foarte importante in acest regim. Se recomanda uleiuri proaspete sau pastrate in frigider ca: masline, porumb, soia, floarea soarelui.
Painea trebuie sa fie integrala. Se pot consuma si alte alimente complet naturale ca: mierea de albine, orez brun, zahar nerafinat, oua (pana la 4 oua pe saptamana).
Se interzic produsele lactate grase, branza, untul, smantana, carnea pregatita industrial, conserle, biscuitii, prajituri, cerealele rafinate. In cantitati mici se pot consuma: lapte degresat, iaurtul, branza fara grasime.
Regimul Dr. PAUL EVERS. Doctorul EVERS conduce o clinica de tratament de SM printr-un regim alimentar special. Acest regim uneste, din anumite puncte de dere, cele doua regimuri descrise inainte. Ca si la cele doua regimuri amintite, EVERS pune accentul pe acizii grasi esentiali si prefera alimentele, care au la baza getalele, dar in plus fata de regimul lui SWANK si al lui CARWFORD, el autorizeaza laptele, produsele pe baza de lapte, branzeturile si ouale, cu conditia ca ele sa fie foarte proaspete.
Caracteristicile de baza ale acestui regim sunt: acordarea prioritatii materiilor getale, majoritatea grasimilor consumate trebuie sa intre in categoria acizilor grasi polinesaturati si nesaturati, iar alimentele bogate in calorii sunt evitate. Alimentele recomandate ale regimului PAUL EVERS sunt: fructele crude, proaspete sau uscate, seminte intregi, nuci proaspete si netratate, legume crude care contin si radacini, paine neintegrala, miere naturala, oua, lapte si produse lactate pronite direct de la animale sanatoase crescute in pasune, toate felurile de branzeturi naturale fara sare si zahar, unt de tara, uleiuri getale, uleiuri de germeni de grau sau porumb.
Alte alimente pot fi introduse numai dupa o ameliorare evidenta a bolii. Ele sunt: carne afumata, somon proaspat, jambon crud, carne slaba cruda, peste de apa dulce, pregatit in aburi sau fript usor in ulei de seminte, vanat, pasari de curte si toate felurile de ierburi. Toate aceste alimente trebuie sa fie proaspete si naturale pe cat posibil. Trebuie bine mestecate si consumate de preferinta crude, se pot face salate amestecand legume crude si fructe.
Trebuie evitati hidratii de carbon rafinati, de asemenea zaharul alb, faina alba, prajiturile, biscuitii, pastele fainoase, ciocolata, alimentele conservate, mustarul, otetul, zaharina, cafeaua, tigaretele. Un pahar de vin sau bere este tolerat la ocazii deosebite. Dr. EVERS recomanda a se bea lapte in timpul meselor. Germenii de seminte reprezinta unul din alimentele recomandate in stadii de mici pusee. Se pot prepara germeni din grau sau orice alte seminte vandute in pachete ce poarta instructiuni, pentru a putea fi puse la incoltit.
Prepararea graului incoltit se face astfel: se pun semintele intr-un platou umplut cu apa seara. In fiecare dimineata se picura apa pe ele. In timpul zilei se lasa semintele acoperite cu tifon. Seara varsati apa pe seminte. Spalati semintele dimineata, la amiaza si seara intr-un strecurator. Dupa 3-5 zile apare un mic colt rde sub fiecare samanta. Abia in acest stadiu semintele se consuma. Sfatul nostru este de a le consuma proaspete in fiecare zi. Pentru a aa in fiecare zi germeni proaspeti trebuie pregatite mai multe platouri in diferite stadii de germinatie.
Regimurile lui MAC DOUGALL si al RITEI GREER intra in categoria regimurilor de excludere. Amandoua interzic glutenul, dulciurile rafinate, grasimile saturate si la amandoua se adauga, in completarea alimentatiei multe vitamine si saruri minerale. Diferenta dintre cele doua regimuri este ca regimul RITA GREER exclude mai multe alimente.
Aceste regimuri pornesc de la ideea unui medic australian, dr R. SHATIN, care sustine ca demielinizarea sistemului nervos este un efect secundar al intolerantei la gluten, la nilul intestinului subtire. Organismul acestor persoane nu poate digera glutenul care ar inhiba transformarea acidului linoleic in prostaglandine, substante necesare mielinizarii.
In regimul MAC DOUGALL sunt interzise: toate cerealele care contin gluten si produsele sale industriale: paine, prajituri, biscuiti, paste fainoase etc. Sunt interzise dulciurile (prajituri, dulceturi, biscuiti, bomboane, ciocolata, inghetata, bauturi dulci); grasimi saturate (unt, smantana, lapte integral, branza grasa), carnea grasa, sau carnea in totalitate; fructele si legumele conservate, aromele, condimentele, coloranti artificiali, bauturi preparate din cereale (bere, whisky, gin, etc), cafeaua.
Sunt permise: cerealele, care nu contin gluten: orez, porumb, mei; legumele proaspete, fructe proaspete, uleiurile getale proaspete, lapte degresat, iaurt, oua, carnea slaba, peste, miere de albine, fructoza, toate ierburile comestibile si aromele naturale, ceai, cafea fara cofeina, cidru, apa minerala, multivitamine si saruri. Sunt absolut necesare vitaminele din grupul B, vitamina C, vitamina E, vitamina F, lecitina, alimentele bogate in zinc (ficat, rinichi, peste, fructe de mare, fructe rzi), fier (ficat, linte, piersici, fasole), magneziu (soia, nuci), seleniu (creier, inima, rinichi, ficat), mangan (nuci, ceai, legume proaspete), etc.
Regimul RITA GREER este mai drastic, eliminand laptele, ouale, iaurtul, unele specii de peste, mierea, carnea slaba, maruntaiele.
Am vazut ca sunt 5 regimuri indicate in SCLEROZA MULTIPLA. In realitate ele au toate cateva parti comune:
1 - Toate exclud grasimile saturate;
2 - Unanimitate pentru peste;
3 - Legumele rzi si leguminoasele sunt bune toate
4 - Fructele proaspete, neconservate, le indica toti
5 - Sunt recomandate nucile, germenii si uleiurile de seminte
6 - Nu indica nici unul hidratii de carbon si dulciurile rafinate
7 - Toate regimurile exclud tutunul
Intre cele cinci regimuri exista si contradictii. Aceste contradictii intre diferitele regimuri sunt:
1 - Glutenul continut in cereale care este exclus in regimurile MC DOUGALL si RITA GREER, contrar celor trei regimuri;
2 - Carnea slaba, ficatul si maruntaiele. Toti cercetatorii le admit cu exceptia RITEI GREER;
3 - Dulciurile. Toti admit mierea de albine si dulciurile brute, cu exceptia RITEI GREER;
4 - Produsele lactate sunt restrictionate de catre toti cu exceptia Dr. EVERS care recomanda lapte si produse lactate pronite direct de la animale care pasuneaza;
- Alcoolul este tolerat de aproape toate regimurile in cantitate mica. Totusi unele ridica problema alergiei la alcool, iar regimurile de excludere al lui MAC DOUGALL si RITA GREER exclud alcoolul pronit din cerealele care contin gluten.
