POLINEUROPATIA NUTRITIONALA ( de asemenea modulele 79 si 381) Polineuropatia nutritionala este de obicei o boala a alcoolicilor. Asa cum s-a mentionat mai sus, este prezenta la majoritatea pacientilor cu sindrom Wernicke-Korsakoff. Neuropatia nu difera in mod fundamental de boala beri-beri neuropatica. Tratamentul consta in administrare de
vitamine din grupul B, incluzand tiamina, piridoxina, acid pantotenic, vitamina B12 si acid folie.
DEGENERESCENTA CEREBELOASA "ALCOOLICA\" Aceasta apare pe fondul unei ingestii prelungite de alcool. De obicei, simptomele evolueaza intr-o maniera subacuta, in speta timp de mai multe saptamani sau luni. Semnele sunt cele de disfunctie cerebeloasa, afectand predominant pozitia (baza de sustinere largita) si mersul. Membrele inferioare sunt afectate mai ser decat membrele superioare, iar nistagmusul si tulburarile de vorbire apar rar.
Modificarile morfopatologice constau in degenerescenta de seritate variata a tuturor elementelor neurocelulare ale cortexului cerebelos, cu pierderea celulelor Purkinje, cu o limitare topografica frapanta la zonele anterioare si superioare ale rmisului. TC si RMN confirma atrofia cortexului cerebelos. Abstinenta,
dieta si suplimentele de vitamine B pot duce la ameliorarea moderata a ataxiei, pe masura ce neuropatia periferica se amelioreaza.
PELAGRA Aceasta boala este descrisa in modulul 79; este rezultatul unui deficit de niacina. Manifestarile neuropa-tologice sunt cele ale unei encefalopatii si ale unei neuropatii periferice. Simptomele mentale timpurii constau din insomnie, fatigabilitate, anxietate, nervozitate, iriilitate si depresie. Totusi, pe masura ce boala avanseaza, incetinirea si ineficienta proceselor mentale si scaderea memoriei devin vizibile. Un sindrom spinal spastic poate aparea cu
pareza spastica a membrelor inferioare, exacerbarea reflexelor tendinoase, existenta clonusului si reactiilor extensorului tar.
Trasaturi morfologice Modificarile neuropatologice caracteristice din pelagra sunt cel mai bine observate in celulele Betz mari din cortexul motor, desi aceleasi modificari sunt intalnite intr-o mai mica masura in celulele piramidale mici ale cortexului cerebral si in celulele ganglionilor bazali, nucleilor motori si nervilor cranieni, in nucleii dintati si in cele din coarnele anterioare ale madui spinarii. Leziunile madui spinarii iau forma unei degenerescente simetrice a cordoanelor posterioare, si intr-o mai mica masura a tacturilor corticospinale.
