Examene radiologice
Radiografiile abdominale simple furnizeaza informatii utile la 30-50% din pacientii cu pancreatita acuta. Cele mai frecvente aspecte anormale cuprind (1) un ileus localizat, afectand, de regula, jejunul ("ansa santinela\"), (2) un ileus generalizat, cu niveluri hidroaerice, (3) semnul "de amputare a colonului\" rezultat din distensia colonului transvers, (4) distensia duodenala cu niveluri hidroaerice si (5) o masa reprezentand de cele mai multe ori un pseudochist. In pancreatita cronica, o descoperire radiologica importanta este reprezentata de calcificarile pancreatice, localizate in mod caracteristic adiacent si suprapus celei de-a doua vertebre lombare ( sectiunea 304-3A).
Radiografia digesti superioara poate evidentia dislocarea stomacului de catre o masa retroperitoneala ( sectiunea 304-2A) sau distensia si stergerea cadrului duodenal, care sugereaza, de asemenea, prezenta unei mase pancreatice, care poate fi inflamatorie, chistica sau neoplazica. Totusi, utilizarea examenului
radiologie a fost eclipsata de ecografie.
Ecografia (ultrasonografia) poate furniza informatii importante la pacientii cu pancreatita acuta, pancreatita cronica, calcificari pancreatice, pseudochisturi si carcinom pancreatic. Aspectele ecografice pot indica prezenta edemului, inflamatiei si calcificarii (neevidentiabile pe radiografiile abdominale simple), ca si a pseudochisturilor, leziunilor tumorale si calculilor biliari ( figurile 304-2.B si 304-3.B). In pancreatita acuta,
pancreasul este marit caracteristic. in pseudochistul pancreatic, aspectul ecografic este, de regula, o colectie lichidiana, transsonica, neteda, rotunda. Carcinomul pancreatic distor-sioneaza reperele obisnuite, iar tumorile de peste 3 cm se vizualizeaza sub forma unei mase hipoecogene, solide, localizate. Ecografia constituie, de regula, prima investigatie la majoritatea pacientilor cu suspiciune de boala pancreatica. Totusi, obezitatea, meteorismul exagerat al
intestinului subtire si gros si un examen radiologie baritat recent pot interfera cu studiul ecografic.
Tomografia computerizata (TC) este cea mai buna investigatie imagistica pentru eluarea initiala a pacientilor suspectati de afectare pancreatica si a complicatiilor pancreatitei acute si cronice. Este utila in special in detectarea tumorilor pancreatice, leziunilor cu continut lichidian, cum sunt pseudo-chisturile si abcesele, si depozitelor de calciu ( figurile 304-3C si 304-4A). Majoritatea leziunilor se caracterizeaza prin (1) marirea conturului pancreatic, (2) distorsionarea conturului pancreatic si/sau (3) zone cu continut lichidian cu un alt coeficient de atenuare decat pancreasul normal. Totusi, diferentierea dintre leziunile inflamatorii si cele neopla-zice este uneori dificila. Substantele de contrast hidro solubile, administrate oral, pot fi utilizate pentru opacifierea stomacului si duodenului in timpul scanarii TC; acest lucru permite o delimitare mai precisa a diverselor organe si a maselor tumorale. Scanarile TC dinamice (administrare intravenoasa rapida a substantei de contrast) sunt utile pentru estimarea gradului necrozei pancreatice si pentru aprecierea morbiditatii si mortalitatii. TC elicoidal ofera mult mai rapid imagini clare si elimina artefactele cauzate de miscarile pacientului (sectiunea 304-2D).
Cateterizarea selecti a arterelor celiaca si mezenterica superioara, in asociatie cu cateterizarea supraselecti a altor artere, ca arterele hepatica, splenica si cele gastroduodenale, permite vizualizarea pancreasului si detectarea neoplasmelor si pseudochisturilor. Neoplasmele pancreatice pot fi identificate prin estomparea imaginii selor sanguine de catre o masa tumorala ( sectiunea 304-lD). in special tumorile pancreatice secretante de
hormoni prezinta scularizatie crescuta si permit vizualizarea tumorii. La multi pacienti cu cancer pancreatic apar anomalii angiografice, care sunt rare la cei fara afectare pancreatica. Angiografia completeaza ecografia si colangiopancreatografia endoscopica retrograda (CPER) in explorarea pacientului cu suspiciunea unei leziuni pancreatice si poate fi aplicata atunci cand CPER a esuat sau nu a fost concludenta. Tehnica recent introdusa a colangiopancreatografieiprin rezonanta magnetica (CPRM) prezinta loare in astfel de conditii.
CPER poate furniza informatii utile asupra starii sistemului canalicular pancreatic, ajutand astfel la diagnosticul diferential al bolilor pancreatice ( urile 304-lC, 304-3D, 304-4B). Carcinomul pancreatic se caracterizeaza prin stenozarea sau
obstructia fie a canalului pancreatic comun, fie a caii biliare principale; deseori, ambele sisteme canaliculare apar anormale. In pancreatita cronica, anomaliile CPER includ (1) ingustarea lumenului, (2) neregularitati ale sistemului canalicular cu stenozare, dilatare, saculatie si ectazie si (3) obstructia canalului pancreatic prin depuneri de calciu. Diferentierea de carcinom poate fi dificila, datorita numeroaselor aspecte comune, de exemplu, stenoza ductala si neregularitatile. Este important de cunoscut faptul ca modificarile CPER interpretate ca indicand pancreatita cronica se pot datora de fapt efectelor imbatranirii asupra canalului pancreatic sau faptului ca investigatia a fost realizata in interl de cate saptamani de la un atac de pancreatita acuta. Desi imbatranirea poate cauza modificari impresionante ale canalului pancreatic comun, aceasta nu afecteaza rezultatele probelor functionale pancreatice (de exemplu, testul la secretina). Urmand CPER, la 25-75% dintre pacienti s-au raportat cresteri ale nivelurilor amilazei serice si/sau urinare, insa pancreatita clinica este rara. intr-un lot de 300 de pacienti, pancreatita post-CPER a aparut la numai 5 dintre acestia. Daca la un pacient cu episoade repetate de pancreatita acuta nu se gaseste nici o leziune de canal biliar si/sau pancreatic, este indicata efectuarea unor teste de manometrie a sfincterului Oddi. Astfel de studii cresc totusi riscul de pancreatita acuta post-CPER/manometrie. Aceste pancreatite sunt mult mai frecvente la pacientii cu un canal pancreatic nedilatat.
Biopsia pancreatica sub ghidaj radiologie Biopsia aspirati percutanata a maselor tumorale pancreatice poate diferentia deseori o masa pancreatica inflamatorie de un cancer pancreatic.