Testele pentru instigarea functiei pancreatice exocrine ( elul 303-l) pot fi impartite in:
1. Stimularea directa a pancreasului, prin perfuzie intranoasa cu secretina sau secretina si colecistokinina (CCK), urmata de prelevarea si analiza continutului duodenal.
2. Stimularea indirecta a pancreasului utilizand substante nutriti sau aminoacizi, acizi grasi si peptide sintetice, urmata de masurarea enzimelor proteolitice, lipolitice si glucolitice.
3. Studiulprodusilor intraluminali de digestie, cum ar fi
fibrele de carne nedigerata, grasimile fecale, azotul fecal.
4. Masurarea enzimelor pancreatice fecale, ca de exemplu, chimotripsina.
Testul cu secretina, utilizat pentru detectarea afectiunilor pancreatice difuze, se bazeaza pe principiul fiziologic prin care raspunsul pancreatic secretor este in relatie directa cu masa functionala a tesutului pancreatic. Prin metoda standard, secretina se administreaza intranos in doza de 1 unitate clinica (UC) pe kilogram, fie in bolus, fie in perfuzie continua. Evident, rezultatele vor varia in functie de modul de obtinere a secretinei, doza, modul de administrare si de recoltarea completa a continutului duodenal. Valorile normale ale testului de stimulare cu secretina sunt (1) volumul recoltat > 2,0 ml/kg pe ora, (2) concentratia bicarbonatului (HCO3) > 80 mmol/1 si (3) debitul de HCO3 > 10 mmol/ora. Cel mai bun test, avand cea mai mare putere discriminatorie intre subiectii normali si pacientii cu pancreatita cronica, este determinarea concentratiei maxime a bicarbonatului.
Testul combinat cu secretina-CCK permite masurarea amilazei, lipazei, tripsinei si chimotripsinei pancreatice. Cu toate ca exista o suprapunere intre distributia productiei de enzime intre subiectii normali si pacientii cu pancreatita ca raspuns la acest test, valori mult scazute sugereaza o distrugere avansata a celulelor acinare. in cadrul unei insuficiente pancreatice franc exocrina exista o reducere globala atat a concentratiei de HCO3, cat si a productiei de diferite enzime. Totusi, in cazul unor leziuni pancreatice de grad mai mic, poate exista o disociatie intre concentratia de HCO3 si productia de enzime. De asemenea, poate exista o disociatie intre rezultatele testului de stimulare cu secretina si cele ale testelor de absorbtie. De exemplu, pacientii cu pancreatita cronica prezinta frecnt o productie redusa de HCO3 dupa stimularea cu secretina, dar au o excretie fecala a grasimilor normala. Astfel, testul cu secretina masoara capacitatea secretorie a epiteliului canalicular, in timp ce excretia fecala de grasimi reflecta indirect activitatea lipolitica din lumen. Steatoreea nu apare pana cand nilul lipazei intraluminale nu scade marcat, subliniind faptul ca activitatea digestiva intraluminala necesita doar mici cantitati de lipaza. Un test cu secretina anormal ar trebui sa sugereze doar faptul ca exista o afectare cronica pancreatica; nu se poate face o distinctie exacta intre pancreatita cronica si carcinomul pancreatic.
Pentru pacientii cu afectiune pancreatica s-a elaborat un alt test care priste functia pancreatica exocrina si care reflecta indirect activitatea chimotripsinica intraluminala. Acest test (testul hidrolizei tripeptidice sau testul cu bentiromida) utilizeaza un peptid sintetic, acidul N-benzoil-L-tirozil-p-aminobenzoic (Bz-Ti-PABA), care este clivat specific de catre chimotripsina in Bz-Ti si PABA. in mod normal, dupa administrarea pe cale orala, peptidul ajunge in intestinul subtire, unde este hidrolizat de chimotripsina, eliberand PABA, care este rapid absorbit si excretat in urina. Rezultatele obtinute de la mai multe sute de pacienti cu pancreatita cronica si alte afectiuni pancreatice au aratat ca excretia PABA este semnificativ mai mica in pancreatita cronica, ativ cu grupurile de control, in functie de seritatea disfunctiei pancreatice exocrine, sensibilitatea globala este de 60% (de la 46 la 74%), iar specificitatea, in cazul in care se asociaza si un test cu D-xiloza, este de circa 90%. Masurarea nilurilor serice ale PABA creste sensibilitatea.
Determinarea produselor de
digestie intraluminala, de exemplu,
fibre musculare nedigerate, grasimi in fecale si azot fecal, este discutata in modulul 285. Cantitatea de chimotripsina in scaun reflecta productia pancreatica a acestei enzime. O activitate scazuta a chimotrip sinei fecale apare in pancreatita cronica si in fibroza chistica. Totusi, unii dintre pacientii cu
insuficienta pancreatica pot prezenta si valori normale, iar rezultate fals-poziti apar la aproape 10% dintre indivizii normali. -> In modulele 285 si 304 sunt discutate, de asemenea, dirse teste utile in diagnosticul insuficientei pancreatice exocrine si in diagnosticul diferential al malabsorbtiei.
