mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Semnalele aferente ale reflexului la agresiune
Index » Tulburari ale homeostaziei » Semnalele aferente ale reflexului la agresiune
» Angiografia diagnostica

Angiografia diagnostica


Share





Cele mai loroase date le furnizeaza in investigarea tumorilor hepatice sau a celor extrahepatice care determina modificari morfofunctionale hepatice ori pot orienta eronat diagnosticul catre o tumora hepatica, precum si in explorarea hipertensiunii portale, cirozei hepatice, leziunilor traumatice si sculare, a unor procese patologice infectioase.
Pentru formatiunile intrahepatice descoperite prin alte metode, angiografia descrie caracteristicile le-
ziunilor, inclusiv numarul si localizarea acestora in unul sau in ambii lobi hepatici. Hemangioamele hepatice, de marimi diferite, unice sau multiple, au un aspect caracteristic cu lacuri sculare anormale care se umplu in faza arteriala si retin in interiorul lor substanta de contrast in cursul fazei venoase, uneori cu aspect de deplasare si/sau compresiune a venelor porta sau ca inferioara, mai rar complicate cu hemoragii subcapsulare sau in cavitatea peritoneala; la copii se poate vizualiza un hemangioendoteliom caracterizat prin prezenta de se sinuoase (tor-tuoase), lacuri sculare mai mari si sunturi arteriovenoase. La femeile tinere :se pot evidentia adenoame (aparute mai frecvent dupa consumul de contraceptive pe baza de estrogeni) care apar deseori bogat scularizate (motiv pentru care au si indicatie terapeutica de embolizare arteriala, metoda mai putin eficienta in tumorile partial sau deloc scularizate) si care se pot complica prin hemoragie spontana sau ruptura.



Diagnosticul diferential al acestor formatiuni tu-morale este important sa se realizeze cu hiperplazia nodulara focala care se vizualizeaza ca o zona hiperscularizata, cu un aspect caracteristic dat de o ramura dilatata a arterei hepatice care patrunde in interiorul nodulului si se divide in ramuri mai mici care se dispun radiar.
Angiografia diagnostica este indicata in explorarea tumorilor maligne hepatice penfxu a sili rezecabilitatea si/sau ca metoda terapeutica (embolizare) (. 28). \'

Carcinoamele hepaiocelulare, unice sau multifo-cale, uneori foarte voluminoase si afectand structurile invecinate, au o imagine de hiperscularizatie (. 29) (mai rar sunt asculare), deseori cu interesarea venei porte (compres\'une, obstructie, inzie, trombi tumorali intralumenali), venei cave inferioare sau venelor hepatice, leziuni deseori evidentiate pe fondul unei ciroze hepatice preexistente in diferite stadii de evolutie (in stadiile ansate cu distorsiuni sculare severe poate fi necesara administrarea intraarteriala a unei substante Vcsoconstrictoare pentru a facilita explorarea).
Hepatomul fibrolamelar apare de asemenea, hiperscularizat, voluminos si delimitat de paren-chim hepatic indemn (indiciu loros pentru posibilitatea de a efectua o rezectie hepatica limitata). Colangiocarcinonul are, dimpotri, un aspect hipo-scular, cu obstructii arteriale si interesarea venei porte; rezecabiltatea acestor tumori trebuie silita in functie de localizarea in lobu1 drept sau stang, de starea selor si a canalelor biiare invecinate.
Angiografia cu substract\'e digitala indirecta (splenoportografie) are antajul de a oferi, pe langa imaginea venei porte, si pe cea a ramurilor sale intrahepatice. Aspectul hiposcular central, inconjurat de o zona marginala mai colorata poate fi intalnit in angiosarcoame.
Relativ frecvent angiograia diagnosticheaza metastaze hepatice, de cele mai multe ori secundare tumorilor cu localizare gastrc-intestinala, mamara sau genitounnara, care apar ca formatiuni hiperscu-larizate (in special cele de latura endocrina, cum ar fi tumorile carcinoide ale colonului, leiomiosarcomul, coriocarcinomul, nefromul\' sau hiposculare, concordant cu aspectul tumoribr primare (in neoplasmele pancreatice tumora secundara este mai bogat
scularizata decat cea primara). Explorarea ofera date despre multiplicitatea leziunilor, marimea, numarul si localizarea lor, interesarea sau nu a venei porte sau a sistemului venos, permitand astfel silirea rezecabilitatii tumorilor si/sau oportunitatea unei eventuale embolizari terapeutice. Realizand o arteriografie celiaca, o data cu injectarea unui bolus crescut de substanta de contrast metastazele hepatice (irigate atat de sangele arterial, cat si de cel portal) vor fi mai rapid si mai clar vizualizate decat in arteriografia hepatica selecti.
Angiografia poate fi uneori necesara pentru evidentierea unor formatiuni tumorale localizate in cadranul superior drept sau pentru investigarea unui icter. in carcinomul culei biliare s-au descris aspecte de perete cular subtiat si neregulat, artera cistica dilatata sau ocluzionata (trunchiul principal sau ramurile sale), neoscularizatie, inzia parenchimului hepatic, compresiunea sau inzia selor intrahepatice printr-un proces tumoral voluminos.


Deoarece neoplasmul pancreatic este deseori diagnosticat in stadii ansate, cand semnele clinice sau explorarile neinzive sunt concludente, angiografia poate fi totusi recomandata pentru vizualizarea metastazelor hepatice, interesarea venelor porta (. 30) si splenica, obstructia arterelor duodenala si/sau splenica, precum si pentru silirea rezecabilitatii.

Arteriografia poate preciza diagnosticul de chista-denom pancreatic si cartografia harta sculara a regiunii, fiind cunoscute numeroasele riante ale ramurilor trunchiului celiac (. 31).In prezenta APUD-oamelor arteriografia isi gaseste justificarea pentru explorarea arterelor splenica, hepatica, gastroduodenala, pancreatica si a venelor porta si splenica, precum si pentru indicarea eventuala a unei embolizari terapeutice.
Un rol de asemenea important revine angiografiei in investigarea tumorilor suprarenaliene, in special a celor cu localizare dreapta care pot ridica probleme dificile de diagnostic.In investigarea chisturilor hidatice hepatice, angio-grafia si-a pierdut treptat din indicatii datorita antajelor si preciziei diagnostice oferite de ecografie si/ sau CT, desi rareori poate fi necesara in explorarea chisturilor hepatice neparazitate, formatiuni care apar pe filmul angiografic ca zone centrale asculare cu o periferie mai densa, hipersculara, data de comprimarea parenchimului hepatic invecinat.In ultima perioada, in investigarea hipertensiunii portale au dobandit mai multa importanta alte metode imagistice, arteriografia fiind totusi indicata pentru masurarea directa sau indirecta a presiunii portale, explorarea sistemului arterial, explorarea anatomo-functionala a sistemului venos si a celui portal (vena hepatica putand aparea indata sau comprimata ia orice nivel in traiectul sau intra- sau extrahepatic), embolizarea colateralelor venei porte si a ricelor. Alte cauze de hipertensiune portala care pot fi evidentiate in cursul explorarii angiografice sunt abcesele pe traiectul selor care se formeaza in cursul unui sepsis sau a unui alt proces infectios, infestatiile parazitare (schistosomiaza, amoebiaza).In traumatismele inchise hepatice arteriografia este indicata pentru decelarea hematoamelor sub-capsulare, eventualelor injurii sculare, anevris-
melor sau fistulelor arteriovenoase posttraumatice (care se pot rupe si determina hemobilie) si pentru a studia starea venei porte. Orice arie asculara de la nivelul ficatului, cu neevidentierea fazelor arteriala si portala pe filmul radiologie ridica suspiciunea unor leziuni severe care necesita interventie chirurgicala, in cazul traumatismelor deschise (inclusiv cele accidentale provocate de manevrele exploratorii sau intraoperator) angiografia poate arata prezenta de fistule arterioportale de marime riabila (ce se pot complica ulterior cu hipertensiune portala sau hemobilie), anevrisme arteriale intrahepatice (ce se pot rupe spontan in caile biliare sau intraperitoneal).In numeroase situatii arteriografia poate realiza embolizarea arteriala terapeutica, ligatura chirurgicala a selor nefiind eficienta datorita bogatei retele colaterale arteriale hepatice.



Tipareste Trimite prin email



loading...






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni Tulburari ale homeostaziei:


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai