mediculmeu.com - Ghid medical complet. Sfaturi si tratamente medicale.  
Prima pagina mediculmeu.com Harta site Ghid utilizare cont Index medici si cabinete Contact MediculTau
  Ghid de medicina si sanatate  
Gasesti articole, explicatii, diagnostic si tratament, sfaturi utile pentru diverse boli si afectiuni oferite de medici sau specialisti in medicina naturista.
  Creeaza cont nou   Login membri:
Probleme login: Am uitat parola -> Recuperare parola
  Servicii medicale Dictionar medical Boli si tratamente Nutritie / Dieta Plante medicinale Chirurgie Sanatatea familiei  



Boli
Index » Boli Si Tratamente » Boli
» EVOLUTIA FEBREI

EVOLUTIA FEBREI


Share





Din momentul actiunii factorilor pirogeni exogeni si pana la sfarsitul reactiei febrile se disting cateva perioade care reflecta particularitatile reactiilor metabolice si functionale determinate de comutarea nivelului de reglare al termostatului hipotalamic. Desi debutul, aspectul si intensitatea febrei sunt diferite in functie de etiologia agresiunii, in evolutia febrei din bolile infectioase acute se descriu 4 faze:
1. Faza de latenta este perioada de timp scursa din momentul actiunii agentului cauzal si pana ce temperatura corpului incepe sa creasca. Aceasta faza are o durata variabila in functie de natura agentului patogen si de reactivitatea organismului.
In aceasta faza exista un echilibru intre mecanismele de termogeneza si termoliza, dar se produc modificari in activitatea granulocitelor, monocitelor si limfocitelor si sunt eliberati factorii pirogeni endogeni care actioneaza asupra termostatului hipotalamic resetandu-l la un nivel superior. La sfarsitul acestui stadiu temperatura corpului este normala (neschimbatA), dar hipotalamusul acum are un nou nivel termoreglator ("set point") superior.



2. Faza de crestere a temperaturii (stadiul recE)
In general este de scurta durata si se caracterizeaza prin acceea ca organismul se comporta ca si cum ar fi solicitat sa raspunda la tendinta de scadere a temperaturii interne. In acest stadiu apare un dezechilibru intre termogeneza si termoliza cu activarea termogenezei.
Initial, datorita cresterii tonusului simpatoadrenergic, diminua termoliza prin reducerea fluxului sanguin periferic si suprimarea sudoratiei; apoi, ca urmare a diminuarii temperaturii cutanate si stimularii crioreceptorilor cutanati, apare senzatia de frig (determinata prin mecanismul termogenetic-corticaL). In acest stadiu sunt activate cele trei mecanisme de termogeneza, descrise anterior: mecanismul neurohormonal sau endocrin, calea sistemului nervos vegetativ simpatic (initiaza frisonuL) si calea corticala (initiaza senzatia de rece -mecanisme voluntare de termogenezA). Apar contractii musculare clonice (frisoN) si concomitent este intensificata termogeneza prin cresterea tonusului musculaturii scheletice.
Alteori febra se datoreaza unei cresteri lente a termogenezei, fara frisoane, dar cu inhibitia termolizei. La adult si copilul mare predomina termogeneza frisonanta iar la nou nascut si copilul mic termogeneza nefrisonanta. La sfarsitul stadiului doi , temperatura corpului este crescuta iar hipotalamusul ramane resetat la acelasi nivel termoreglator superior.
3. Perioada de stare (stadiul calD)
Se caracterizeaza prin mentinerea relativ stabila a temperaturii corporale, in conditiile restabilirii echilibrului dintre termogeneza si termoliza, dar la un nivel superior celui fiziologic.
In aceasta faza frisonul inceteaza, pielea este calda si de culoare roz, ca urmare a cresterii debitului sanguin cutanat(faciesul persoanei febrile este vultoS); pacientul are senzatia de caldura; frecventa respiratorie creste si debitul cardiac creste corespunzator febrei, asigurand oxigenul necesar reactiilor metabolice intensificate.
La sfarsitul acestui stadiu temperatura corpului ramane crescuta dar nivelul termoreglator ("set point") hipotalamic revine la normal, deoarece in acest stadiu sunt eliberate o serie de substante antipiretice endogene ca - arginina, corticotropina (CRH) care actioneaza la nivelul hipotalamusului resetandu-l catre nivelul normal.
4. Perioada de scadere a temperaturii corpului
Se caracterizeaza prin instalarea unui nou dezechilibru pasager intre termogeneza si termoliza in sens contrar stadiului rece (faza de crestere a temperaturiI) cu inhibarea termogenezei si intensificarea termolizei. Procesele metabolice scad in intensitate, pierderile de caldura cresc prin vasodilatatie cutanata si la nivelul mucoaselor, creste secretia sudorala.
Scaderea temperaturii corpului prin interventia mecanismelor de termoliza se poate face in douǎ moduri diferite:a. Scadere brusca, brutala, "in crisis" - temperatura scade in cateva ore de la 39-40 C sub 37C insotindu-se de transpiratii profuze, diureza accentuata, eventual colaps, astenie, ansamblu de manifestari care constituie asa numita "criza termica, sudorala, urinara". Apare in pneumonia pneumococica, erizipel.b. Scadere lenta, gradata a temperaturii "in lisis" - ce apare in febra tifoida (este tipicA), gripa, supuratii, uneori stari septice.
Pe masura ce temperatura revine la normal pacientul se simte din ce in ce mai bine iar hipotalamusul adapteaza mecanismele de termoreglare in vederea mentinerii noii temperaturi.
In functie de natura agentului etiologic, de calea de patrundere si de reactivitatea organismului, curba termica prezinta particularitati distincte care sunt de o deosebita importanta practica pentru clinician.
A). Febra continua(Febris continua continenS) -la 38-39-40C si mentinandu-se astfel fara a cobora decat foarte putin si trecator, in oscilatii mici, de aceea denumita si "febra in platou". Este caracteristica in: pneumonia acuta pneumococica, perioada de stare a febrelor tifoide si paratifoide, erizipel, TBC forma miliara etc.
B). Febra intermitenta - cu oscilatii mari astfel ca in cursul aceleeasi zile urca pana la 39-40C coborand apoi la 37C si chiar sub, constituind astfel accese febrile care incep deseori cu frison, se insotesc de transpiratii si se termina cu o stare euforica de bine (temperatura este normala dimineata si creste dupa amiaza-febra septicA). Apare in: malarie, septicemie, supuratii pulmonare, angiocolita, infectii urinare etc.
C). Febra remitenta(Febris continua remittenS) - caracterizata ca si febra intermitenta prin oscilatii diurne, dar mai mici (variaza cu 1-2C) si nu ajunge la 37C. Apare in: TBC pulmonara grava, boli virale, boala de sange (temperatura scade in fiecare zi dar niciodata la temperatura normalA).
D). Febra recurenta - caracterizata prin perioade cu debut brusc si evolutie in platou cu evolutie de 4-5-6 zile intrerupte de perioade de apirexie de mai multe zile. Apare in: infectia spirochetozica, leptospira, infectie urinara, infectie biliara, limfom malign Hodgkin etc (febra ce apare la intervale de timp ce tin de dezvoltarea ciclica a parazitilor care o determinA).


E). Febra ondulanta - desfasurandu-se in cicluri ca si febra recurenta dar cu debut si sfarsit lent nu brusc. Apare in limfom malign Hodgkin, bruceloza.
F). Febra difazica - dupa un episod febril de mai multe zile apare o perioada de apirexie de cateva zile sau chiar saptamani urmata apoi de un al doilea episod febril. Caracterizeaza o infectie ce se desfasoara in doi timpi sau este urmata de o complicatie: pneumonie urmata de o pleurezie, otita urmata de o mastoidita, rinita urmata de o sinuzita etc.
G). Febra de tip invers - in care varful termic apare dimineata si nu dupa amiaza ca de obicei. Apare in TBC pulmonar grav, avansat, infectie cavitara inchisa sau cu drenaj insuficient, supuratie viscerala profunda etc.
H). Febra neregulata - anarhica, nu se incadreaza in nici un tip de febra. Apare in: endocardita septica subacuta sau acuta, inflamatie supurativa cu descarcari toxice sau microbiene anarhice, boala de sange sau de sistem etc .





Supraincalzirea



Sindroamele asociate cu cresteri marcate ale temperaturii corpului apar atunci cand capacitatea termolitica a organismului este depasita, cand termogeneza este intensificata sau prin combinarea acestor mecanisme. Factorii care duc la cresterea incidentei lor sunt: varsta inaintata, alcoolismul, consumul de droguri antipsihotice, diuretice, anticolinergice, ventilatie deficitara.
Supraincalzirea se manifesta prin cresterea temperaturii corporale putand ajunge pana la 40 C. Clinic bolnavul prezinta stare de neliniste, senzatie de sete datorita deshidratarii prin transpiratie, oboseala, ameteli, confuzie, dispnee, tahicardie, crampe musculare. Gradual starea bolnavului se deterioreaza daca nu este scos din mediul cald, instalandu-se tulburari hemodinamice, hipoxie tisulara, acidoza, treptat evoluand spre starea comatoasa si exitus. Clinic se descrie mialgia termica, in care apar contracturi musculare, este forma cea mai usoara de supraincalzire. Urmeaza ca gravitate insolatia iar simptomatologia este dominata in special de tulburarile hidroelectrolitice si hemodinamice.



AVANTAJELE FEBREI


Febra favorizeaza raspunsul la infectii prin cateva mecanisme:
Simpla crestere a temperaturii corpului poate distruge unele microorganisme si impiedica multiplicarea lor.
Cresterea temperaturii scade nivelul seric al fierului, zincului, si cuprului toate necesare multiplicarii bacteriene. Cresterea temperaturii produce distrugerea lizozomilor si autodistrugerea celulara prevenind in felul acesta multiplicarea celulelor infectate.
Caldura creste trasformarile limfocitelor si motilitatea neutrofilelor facilitand raspunsul imun. Fagocitoza, ca si producerea de interferon sunt sporite.
Deoarece febra prezinta unele avantaje in cadrul infectiei, suprimarea ei prin tratament antipiretic trebuie facuta cu atentie. Aceste tratamente vor fi facute numai daca febra produce, serioase efecte adverse - convulsii, afectare nervoasa. Raspunsul la infectii este diferit la copii si batrarni fata de adult.
Batranii pot prezenta o scadere a raspunsului febril, pana la absenta febrei in cadrul infectiilor. Absenta raspunsului febril in infectii si in felul acesta absenta efectelor favorabile pe care le are febra in infectii pot explica cresterea mortalitatii observate la persoanele in varsta cu imunitate deficitara.
In contrast cu batranii, copiii fac cresteri termice mult mai mari decat adultii in infectii relativ minore. Accesele febrile pot apare la temperaturi de peste 39C. Acestea sunt mai frecvente la copiii pana la 5 ani si sunt in general scurte, autolimitate durand sub 5 minute in 40% din cazuri si sub 20 minute in 75% din cazuri.
Parerile sunt impartite asupra semnificatiei accesului febril la copii. In majoritatea situatiilor se pare ca nu se produc efecte adverse pe termen lung asupra sistemului nervos central al copilului, numai un numar relativ mic (1-2%) pot dezvolta epilepsii (22) .





loading...






Adauga documentAdauga articol scris

Copyright © 2008 - 2020 : MediculTau - Toate Drepturile rezervate.
Reproducerea partiala sau integrala a materialelor de pe acest site este interzisa, contravine drepturilor de autor si se pedepseste conform legii.

Termeni si conditii - Confidentialitatea datelor


  Sectiuni


 
Fa-te cunoscut!
Invitatie Online - promoveaza produse medicale

Promoveaza! firme, clinici, cabinete medicale. Locul ideal sa spui si la altii ca existi.

 

Creaza cont si exprima-te

vizitatorii nostri pot fi clientii tai