Agentul etiologic al febrei patate mediteraneene, Rickettsia conorii, este prelenta in sudul Europei (sub paralela 45), in toata Africa si in Asia de sud-vest si sudica centrala. Rhipicephalus sanguineus, capusa cainelui maro, este si vector si rezervor. Numele bolii riaza cu regiunea in care apare; exemplele includ
febra patata mediteraniana (cunoscuta si ca febra butonoasa), tifosul transmis prin capusa keniana, tifosul transmis prin capusa indiana, febra patata israeliana si febra patata astrahan. Oricare ar fi denumirea, manifestarile clinice sunt similare si includ in mod caracteristic: febra inalta, rash si - in multe locuri geografice - o escara de inoculare (tache noire) la locul muscaturii de capuse. O forma clinica severa de boala, asociata cu o rata de mortalitate de 50%, a fost obserta la pacientii cu diabet,
alcoolism sau
insuficienta cardiaca.
O tulpina numita Rickettsia africae este prelenta printre capusele Amblyomma in Africa centrala, estica si de sud. R. africae determina/efora africana transmisa prin capuse, care pare a fi o forma mai usoara fata de febra patata mediteraneana clasica, evoluand cu 2-5 zile de febra si cu tache noire. Rickettsia japonica determina/efora patata japoneza siorientala. Pacientii se prezinta cu febra, eruptie cutanata si escara de inoculare.In Australia au fost descrise doua tipuri de febra patata. Tifosul Queensland transmis de capusa se datoreaza Rickettsiei australis si este transmisa de Ixodes holocyclus. Rash-ul cutanat din aceasta boala este, de obicei, maculopapular dar uneori este cular si exista escara de inoculare. Febra patata obserta in Insula Flinders (langa Tasmania) se datoreaza Rickettsiei honei.
Diagnosticul acestor alte febre patate transmise de capuse se bazeaza pe semne clinice si epidemiologice si este confirmat prin izolarea rickettsiei (prin tehnici care nu sunt disponibile in majoritatea laboratoarelor) sau prin serologie (elul 179-l). in zone endemice, pacientii care se prezinta cu febra, rash si/sau leziuni cutanate constand dintr-o zona sau crusta necrotica neagra inconjurata de eritem, trebuie sa fie considerati ca prezentand una din febrele patate rickettsiale. Tratamentul este descris in elul 179-l.
RICKETTSIOZ A VARICELIFORMA
Afectiunea a fost prima oara descrisa in 1946 de un medic generalist din New York si la scurt timp dupa aceea s-a aratat ca este cauzata de o specie distincta de rickettsii, Rickettsia akari. Aceasta specie este izolata de la soareci si capusele lor (Liponyssoides sangui-neus), care intretin microorganismele prin transmiterea lor transoriana. R. akari prezinta antigene lipopolizaharidice comune cu a altor membri ai GFP.
Au fost diagnosticate anual peste 100 de cazuri de rickettsioza riceliforma in nord-estul SUA in decada 1940-l950, iar epidemii au aparut in Ucraina in 1950. Totusi, putine cazuri sunt diagnosticate curent. Recent a fost documentat un caz de rickettsioza riceliforma, confirmat prin cultura, in sudul Europei. Acest caz a fost initial diagnosticat eronat ca febra patata mediteraneana pe baza dezvoltarii de
anticorpi serici cu reactivitate incrucisata cu R. conorii. Recent au fost, de asemenea, raportate cazuri de rickettsioza riceliforma in Arizona, Utah si Ohio.
In rickettsioza riceliforma se formeaza o papula la locul inocularii rickettsiei de catre capusa. Leziunea dezvolta o cula centrala, care devine o escara cu crusta neagra de 1-2,5 cm, nedureroasa, inconjurata de un halou eritematos. Adenopatia ganglionilor limfatici care dreneaza regiunea escarei este tipica. Dupa o perioada de incubatie de 10 zile, in timpul careia escara si limfadenopatia regionala trec frecvent neobserte, debutul bolii este marcat de stare de rau general, frisoane, febra,
cefalee si mialgie. Rash-ul macular apare 2-6 zile mai tarziu si evolueaza progresiv in papule, cule si cruste, care se vindeca fara cicatrice. In unele cazuri rash-ul ramane macular sau maculopapular. Unii pacienti acuza greata, rsaturi, dureri abdominale, tuse,
conjunctivita sau fotofobie.
Diagnosticul si tratamentul rickettsiozei riceliforme sunt schematizate in elul 179-l. Rickettsioza riceliforma netratata nu este fatala, febra durand 6-l0 zile.
