Tegumentele. Vor fi examinate cu grija toate anomaliile care apar la nilul tegumentelor ca si keratoza, leziunile pigmentare, atrofia tegumentelor, ulceratiile. Toate tumorile trebuie palpate pentru a determina consistenta (chistica sau solida) si aderenta la urile profunde.
Cavitatea bucala. Pentru o corecta examinare se va folosi spatula linguala si o buna iluminare prin oglinda frontala. Examinarea digitala ramane metoda de baza a examenului fizic. Astfel se va examina seul bucal, santurile linguale si pilierii amigdalieni. Fata inferioara si marginile laterale ale limbii pot fi adesea sediul unor tumori maligne. in continuare se vor examina gingiile si maxilarul inferior, deoarece santurile gingivobucale pot ascunde uneori tumori neoplazice. Urmeaza examinarea mucoasei bucale ce poate evidentia zone de hiper-keratoza, care este o leziune precanceroasa. Se va analiza pozitia si mobilitatea limbii, devierea acesteia putand indica o paralizie a nervului hipo-glos (sindromul Tapia). Prezenta a numeroase fisuri
longitudinale pot indica sechelele unei leziuni luetice, rareori intalnite in prezent. in continuare vor fi examinate amigdalele, valul palatin si palatul dur. O formatiune tumorala neteda, nedureroasa, de consistenta ferma, situata pe linia mediana la nilul palatului dur, este de obicei o malformatie congenitala denumita torus. Aceasta poate sa apara si la nilul mucoasei mandibulare, neavand nici o semnificatie patologica.
Palparea este la fel de importanta ca si inspectia. Orice masa tumorala intalnita poate fi examinata prin palpare bidigitala sau bimanuala. Palparea peretelui lateral al faringelui poate sa evidentieze o masa tumorala in lobul profund al parotidei. Prin peretele posterior al faringelui se pot palpa ganglionii retrofaringieni (ganglionii Gillette34). in caz de suspiciune a unei tumori a nazofaringelui sau a bazei limbii, aceste regiuni trebuie sa fie de asemenea palpate.
Gatul. Inspectia si palparea regiunilor cervicale trebuie facuta metodic, incluzand laringele, tiroida, traheea, ganglionii limfatici si glandele salivare. Ganglionii cervicali clinic pozitivi sunt de obicei asimptomatici pana ajung la o anumita dimensiune, de aceea examenul fizic este necesar pentru a detecta ganglionii invadati. Vom descrie in continuare tehnica de examinare care dureaza in jur de 2-3 minute. Este bine ca raportul scris sa fie insotit de schite complementare. Pozitia preferata este cu bolnavul sezand si examinatorul in spatele acestuia. Este bine ca in timpul examinarii sterno-cleido-mastoidianul sa fie relaxat. Explorarea incepe de la incizura stemala, cu palparea ganglionilor media-stinali superiori. in mod normal se palpeaza doar peretele anterior al traheei. Pot fi palpate metastaze ganglionare ale cancerului de san, pulmon, sau ale viscerelor abdominale. De obicei acest gest nu este efectuat desi este de o importanta majora, inainte de a lua orice decizie terapeutica (chirurgicala sau radioterapeutica). Grupurile urmatoare pe care le palpam sunt cele ale ganglionilor jugulari inferiori, situati la baza gatului, profund, pe stemo-cleido-mastoidian si ale ganglionilor jugulari superiori, in contact strans cu stemo-cleido-mastoidianul. Artera carotida este identificata prin pulsatia vasului. Bulbul carotidian reprezinta dilatatia carotidei interne la origine, iar palparea acestuia poate duce la scaderea tensiunii arteriale si tahicardie. Raspunsul este mai evident la bolnavii in varsta si se poate asocia cu lipotimie, sincopa si colaps. De aceea se interzice palparea bilaterala a bulbului carotidian. Varful hioidului adiacent cu bulbul caro-tidian poate sa duca in eroare pe cei neartizati, fiind confundat cu o tumora, daca nu vor palpa aceasta structura bilateral. Pantecul posterior al omohioidianului, care incruciseaza triunghiul posterior al gatului, poate fi luat drept un nodul fusiform, dar extremitatile ganglionului nu pot sa fie palpate. De asemenea la pacientii slabi, varfurile apofizei transrse a celei de-a doua rtebre cervicale pot fi palpate in spatele ramului ascendent al mandibulei si pot fi confundate cu un ganglion daca nu este realizata consistenta osoasa si sediul bilateral. Uneori poate fi palpata o coasta cervicala supra-numerara. Aceasta este produsa prin calcifierea apofizei transrse a rtebrei cervicale C7. Clinic se observa tulburari functionale la nilul membrului superior, tulburari de puls asociate cu rotatia capului (semnul lui Adson).
Masele tumorale dezvoltate in interiorul glandei tiroide sunt palpate mai bine atunci cand examinatorul sta in spatele pacientului si palpeaza lobii glandei intre police si index. Prezenta unei mase mediane deasupra istmului glandei tiroide poate releva o adenopatie, lobul piramidal al tiroidului (piramida Lalouette) sau un chist al canalului tireoglos.
Se va palpa stemo-cleido-mastoidianul, capul pacientului fiind aplecat inainte si rotat lateral pentru a relaxa muschiul. Aceasta va permite aprecierea gradului de infiltrare tumorala a muschiului sau mio-zita, sau in unele cazuri poate evidentia torticolisul castigat din cauza unei miozite sau a unei infiltratii neoplazice.In regiunea submentala, se vor palpa ganglionii si glandele submaxilare. Ganglionul situat sub unghiul mandibulei este adesea afectat in tumorile polului inferior al glandei parotide. Limfangiomul chistic poate fi palpat mai frecnt in triunghiul posterior al gatului.
