Sunt conducte musculo-membranoase, de cea 9-l2 cm, ce se intind de la cornul uterin homo-lateral pana la peretele excavatiei pelene.
Anatomic (1), trompa este dizata in 4 portiuni:
- intramurala (interstitiala), corespunzand traiectului intramiometrial al trompei, ce comunica prin ostiumul uterin cu catatea uterina. Lumenul tubar are la acest nivel cea 1 mm;
- istmica, cu aspect rectiliniu, cu lungime de 3-4 cm, grosime cea 4 mm si lumen ingust, 1,5 mm. Este singura portiune care poate fi reperata la palpare la femeile slabe, ruland sub forma unui cordon rigid intre degetele examinatoare. De asemenea, este sediul de predilectie al obstructiilor tubare prin sinechii sau cuduri, precum si al sarcinilor ectopice ce se complica precoce in evolutie cu ruptura si hemoperitoneu;
- ampulara, cu o lungime de cea 5-6 cm si cu un lumen larg de cea 6-8 mm, ce imbraca pe sectiune un aspect stelat, reprezinta locul de realizare a fecundatiei si de
ovulatie a oului in primele 72 ore. Are un traiect flexuos si pereti ce prezinta o distensibilitate apreciabila, permitand uneori evolutia pana la 3 luni a unei
sarcini extrauterine. Este regiunea care se preteaza cel mai bine la interventiile plastice in cazul unor obstructii tubare;
- palionara (infundibulara), reprezentand portiunea terminala, are o lungime de cea 2 cm si o forma conica, cu varful orientat catre regiunea ampulara, prezentand ostiumul abdominal al tubei, cu un lumen de cea 2 mm, si baza orientata catre exterior, cu margini dantelate, neregulate (fimbriile tubare).
Raporturi. Trompa uterina se gaseste situata pe culmea lig. larg. Cele doua foite peritoneale ale acestuia, reunite sub conductul tubar, formeaza portiunea craniala, cea mai subtire, a lig. larg, respectiv mezosalpinx-ul Cele doua foite peritoneale se indeparteaza progresiv in directie caudala, intre ele interpunandu-se un tesut conjunctiv lax, ce dene mai dens, bogat in elemente vasculo-nervoase si limfatice la baza ligamentului, formand asa-numitele parametre (lig. cardinale Mackenrodt) (5).
Trompa, fiind un organ mobil, poate avea raport cu oricare dintre scerele aflate in catatea pel-ana.
Structural, trompa uterina prezinta la exterior seroasa peritoneala, o tunica musculara cu
fibre orientate longitudinal la exterior si interior si circular in stratul mijlociu, si o mucoasa formata dintr-un corion si un epiteliu unistratificat, cu celule cilindrice ciliate si celule caliciforme secretorii. Cilii bratili ai epiteliului tubar sunt implicati in procesele de mi-gratie ale
spermatozoizilor si zigotului. Produsul de secretie al celulelor calciforme realizeaza lichidul tubar, bogat in bicarbonati si substante nutritive, elemente necesare procesului de fecundatie si ulterior nutritiei zigotului.
Vascularizatia tubei este asigurata prin ramuri in "dinti de pieptene\", care se desprind din arcada subtubara (6) (. 4), prezenta la nivelul mezo-salpingelui. Drenajul limfatic se face tot in relee ganglionare inalte, lombo-aortice.
Inervatia tubei este asigurata prin plexul nervos vegetativ
ovarian si uterin.
Functiile trompei sunt reprezentate de: transportul si stocarea spermatozoizilor, asigurarea conditiilor necesare fecundatiei, dezvoltarii si nutritiei oului in primele zile, precum si transportul acestuia catre catatea uterina.