Corespunzator clasificarilor de mai sus ca si a multor altora relativ asemanatoare, TPR se distribuie in trei grupe principale. Tumorile mezenchi-mului specializat si comun sau mezodermice ~ 65% (79% din tumorile adultului si 23% din ale copilului - 76); tumorile neuroectodermice ~ 23% [mai frecvente la copil (56%) decat la adult (15%)]; tumorile vestigiale ~ 9% de asemenea mai frecvente la copil (18% respectiv 6%). Fiecare dintre aceste trei grupuri au o serie de caractere particulare (76).
Tumorile mezodermice
Au in general un volum important (3-5 kg), forma polilobata, consistenta moale, elastica si hetero-gena, fiind frecvent bine delimitate (dar nu constant), cu o tendinta de a disloca mezourile si viscerele. Sunt susceptibile de recidive chiar dupa o exereza aparent completa, cu o riabilitate oarecare in raport cu tesutul de origine. Structura histologica a acestor
tumori pe multiple fragmente prelete este monomorfa diferentiata, monomorfa putin sau nediferentiata si/sau polimorfa.
Se includ tumorile tesutului adipos, muscular (neted si striat), scular, ale mezenchimului nediferentiat sau primitiv (mixomul frecvent recidint consecutiv exerezei). O alta forma anatomica este mezenchimomul,
tumora complexa pluritisulara, care mai este cunoscut si ca "tumora lui Dominici\". in fapt aceasta denumire se atribuie numai mezenchi-momului, care include cel putin trei tipuri de componente tisulare. Caracterul recidint al tumorii ca si posibilitatea de malignizare pot fi apreciate macro-scopic dupa o serie de criterii ca delimitarea, suprafata, aderentele, omogenitatea. La aceste criterii se adauga cele microscopice (structura, anomalii nucleare). in raport cu criteriile de mai sus s-a silit o scara prognostica a mezenchimomului in patru grade astfel: I - benignitate probabila; II -prognostic rezert; III - malignitate probabila si IV -malignitate sigura. Tot in acest grup se includ si alte tumori diverse ca sarcoame nediferentiate, lim-foame maligne, xantogranuloame care imprumuta aceleasi caractere ca si ale tumorilor deja enumerate.
Limfoamele par fi predominente, ele reprezentand o treime din tumorile mezodermale. Ele sunt urmate ca frecventa de liposarcoame.
Tumorile ectodermice
Se grupeaza in ordinea frecventei: neurofibroa-mele (mai ales la copil), schwannoamele, simpa-ticoblastoamele (neuroblastoamele, ganglioneuroa-mele), paraganglioamele (din sistemul parasim-patic), tumori ale organului Zuckerkandl s. a.
Tumorile vestigiale
Au o frecventa de 9-l0% din totalul TPR. Cele mai frecvente par a fi chisturile de tip Wolffian sau Miillerian, teratoamele, chisturile dermoide si con-droamele.
Tumori indeterminabile
Este un grup tot mai restrans la care examenul histopatologic nu poate determina tipul tisular al tumorii atat la examinarea extemporanee cat si dupa includerea si prelucrarea la parafina. Se impune in orice caz examinarea unor fragmente tu-morale mari, prin sectiuni multiple si coloratii riate.