Pot lua
nastere din fiecare componenta structurala a rectului. Cele mai frecvente
tumori benigne ale rectului sunt reprezentate de adenoame, care nu numai ca nu sunt rare dar se pot si asocia cu cancer rectal sau pot evolua spre transformare neoplazica.
1. Adenoamele rectale
Adenoamele sunt de obicei polipoide si variaza considerabil in dimensiuni, forma si grad de diferentiere histologica. Toate adenoamele au punctul de plecare la nivelul unei singure cripte (microade-noame), crescand gradat in dimensiuni. Adenoamele tubulare, bine diferentiate, sunt cele mai frecvente si sunt mai ales pediculate, mai ales cand sunt mari. Prin contrast, adenoamele loase, mai putin diferentiate, sunt mai putin frecvente si invariabil sesile, intinzandu-se frecvent pe mai multi
centimetri. intre cele 2 forme descrise se situeaza adenoamele tubulo-loase.
Adenoamele loase mai ales pot produce simp-tome dramatice datorita depletiei electrolitice; simpto-mele sunt datorate predominant productiei de mu-cus, care se manifesta ca o descarcare rectala, uneori colorata cu sange, sau ca
diaree mucoasa. Leziunile din jumatatea joasa a rectului sunt palpabile; tipic un adenom los se simte moale si catifelat; induratia unei parti a leziunii sugereaza modificare maligna, un eveniment relativ comun in leziunile mai mari de 2-3 centimetri in diametru. Vazuta printr-un sigmoidoscop, aceasta leziune are o culoare mai intunecata decat mucoasa normala si poate fi recunoscuta suprafata loasa. Principalele tehnici pentru detectia bolii adenomatoase sunt endoscopia si
clisma baritata cu dublu contur.
Tratamentul pentru adenoamele foarte mici este cauterizarea-biopsie. Polipii mai mari sunt excizati endoscopic, iar cei peste 5 cm sunt scosi bucata cu bucata utilizand electrocauterul pentru a coagula si distruge baza de imtare. Complicatiile poli-pectomiei endoscopice sunt rare cand se realizeaza cu multa atentie, dar cele mai serioase dintre acestea sunt perforatia si hemoragia. Adenoamele loase rectale sesile mari nu sunt potrite pentru inlaturarea prin endoscopie si uneori reprezinta subiecte pentru chirurg.
